CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Livia Bacâru. 90 de ani de la naştere

- 11 noiembrie 2011 -

---

 

---

Evenimentul de comemorare a fost organizat în Atelierul Memorial “Nae Antonescu” al Bibliotecii Judeţene Satu Mare, participând directorul instituţiei, Mircea Ardelean, angajaţii bibliotecii şi sora mai mică a cercetătoarei originară din Valea Vinului, Irina Hebe, dar şi autoarea “Caietului Bibliografic Livia Bacâru”, Maria Gârbe.
Personalitatea comemorată s-a născut pe 10 noiembrie 1921 în comuna Valea Vinului. Livia Bacâru a urmat liceul la Satu Mare şi a absolvit Facultatea de istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. S-a remarcat ca bibliolog, paleograf şi traducător. În perioada 1955-1970 a fost bibliograf, apoi paleograf principal la Biblioteca Academiei Române şi cercetător la Colecţia de Carte veche şi Carte rară. Ultimii ani de cercetare bibliologică i-a petrecut la Biblioteca Centrală de Stat, secţia Colecţii speciale. Pe tot parcursul vieţii a avut o importantă activitate publicistică, fiind membră a Organizaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi a Uniunii Scriitorilor din România.
În colecţiile Bibliotecii Judeţene Satu Mare stau mărturie numeroasele volume care-i poartă semnătura de traducător.

---

 

---

---

Discursul d-lui Ioan Mircea Ardelean, Directorul Bibliotecii Judeţene Satu Mare, cu ocazia acestui eveniment

Doamnelor şi domnilor,stimaţi invitaţi
Despre personalitatea Liviei Bacâru am aflat mai întâi citind din cartea colegului nostru, Viorel Câmpean, Oameni şi locuri din Sătmar, în capitolul intitulat Pe urmele unor bibliotecari iluştri, născuţi pe valea sătmăreană a Someşului, fiind impresionat de bogata ei activitate.
Livia Bacâru (n. 10 noiembrie 1921 - d. 11 august 1999), cercetătoare de origine sătmăreană în domeniul istoriei cărţii vechi, născută fiind la Valea Vinului, s-a stabilit la Bucureşti şi a fost mai cunoscută la Bucureşti şi pe plan naţional decât în judeţul natal. Specialistă în bibliologie, membră a Uniunii Scriitorilor din România, înzestrată cu harul traducerii, poetă sensibilă, a desfăşurat o rodnică activitate în cadrul Bibliotecii Academiei, a fost redactor la Revista Bibliotecilor, iar în ultimii ani înainte de pensie a efectuat o asiduă muncă de cercetare în actuala Bibliotecă Naţională a României, unde a elaborat studii şi articole în domeniile filigranelor din vechi cărţi româneşti, a ex-librisului românesc şi a rarităţilor bibliofile.
Neuitând de locurile natale, a fost preocupată de tezaurul cărţii rare sătmărene, lucrând efectiv la luarea în evidenţă a fondului de carte veche al Bibliotecii Judeţene Satu Mare. Despre Fondul tradiţional din vechile biblioteci sătmărene a scris în suplimentul "Geneze", apărut în 1970, iar despre vechile stampe reprezentând cetatea Satu Mare în "Satu Mare - Studii şi comunicări", 1975. Interesul şi ataşamentul pentru starea cărţii vechi sătmărene se regăseşte şi în articolul, Ce se întâmplă cu Biblioteca municipală din Satu Mare, publicat în Revista Bibliotecilor, 1971.
Pe lângă traducerile din literatura maghiară şi ucraineană, a publicat două importante volume, Catalogul incunabulelor din Biblioteca Academiei R. S. România, 1970 şi Stolnicul Constantin Cantacuzino. Un umanist român. Bibliografie literară, (în colaborare cu Corneliu Dima-Drăgan), 1970.
S-a bucurat de stima şi prietenia unor personalităţi ca: Şerban Cioculescu, Dan Simonescu, Gabriel Ştrempel, Emil Bologa, Ioana Lupu.
De Nae Antonescu a legat-o o prietenie de o viaţă, mărturie stau dedicaţiile de pe volumele dăruite de ea istoricului literar, pe care frumos îl denumeşte "benedictinul revuisticii române" şi "scafandru neobosit în oceanul cărţilor şi literaturii". La rândul său, Nae Antonescu o denumeşte "poetă sensibilă, înzestrată cu harul traducerii artistice", "punte de legătură a spiritualităţii celor două popoare" român şi maghiar.
Doresc şi eu să mulţumesc pentru frumoasa donaţia de carte şi documente făcute de familiile Hebe, Bacâru şi Andercou, donaţie care îmbogăţeşte zestrea spirituală a Bibliotecii Judeţene Satu Mare.
D I R E C T O R
Ec. Ioan Mircea Ardelean