CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ


Începuturile bibliotecilor publice în Satu Mare



Începând din secolul al XVI-lea, în Satu Mare, au existat biblioteci şcolare, biblioteci confesionale, cele înfiinţate de bresle şi asociaţii profesionale.
În anul 1859, profesorul de limba şi literatura română de la Liceul romano-catolic, Petru Bran, o dată cu înfiinţarea catedrei de limba română, a pus şi bazele unei "modeste biblioteci" care "s-a conservat într-o sală mică" şi servea şi ca sală de predare până în anul 1875. Vasile Scurtu în cartea intitulată "Petru Bran - un luptător al trecutului românesc din Satu Mare", apărută în anul 1939, precizează: "Sub aripile părinteşti a lui Bran elevii şi-au comandat cărţi româneşti [...]. Astfel s-a pus bazele unei biblioteci româneşti". Tot în cartea sus amintită este redat un proces verbal în care sunt amintite câteva din titlurile cărţilor existente în bibliotecă, pentru care "se purta o grijă mare, pentru a cărei aranjare s-a instituit o comisie specială".
Documentele vremii ne precizează şi numele unuia dintre elevii care se ocupa de mica bibliotecă încropită cu entuziasm de dăruitul cărturar Petru Bran, Antoniu Covaciu. Acesta a ajuns preot greco-catolic după ce şi-a desăvârşit studiile teologice la Viena; tradiţia familiei aminteşte faptul că în capitala imperială a legat o frumoasă prietenie cu cel care avea să devină "Luceafărul" poeziei române.
În numărul 24 al ziarului "Concordia" din anul 1864, în articolul "Limba română în Satu Mare", Petru Bran propune "a aduna cărţi româneşti pentru bibliotecă".
Monografia judeţului Satu Mare realizată de un colectiv de autori sub îndrumarea dr. Borovszky Samu semnalează despre germenele constituirii unei biblioteci publice în Satu Mare încă de la sfârşitul anului 1891, când se înfiinţează Cercul "Kölcsey".
Din donaţii publice şi din achiziţii au fost organizate biblioteca şi muzeul. În data de 1 iunie 1905 a fost inaugurat Muzeul Cercului "Kölcsey", fapt care este consemnat şi de Aristide Ştefănescu în "Ghidul muzeelor", apărut în 1984. Biblioteca avea un fond de carte de câteva mii de volume.


Biblioteci publice în perioada interbelica

După Marea Unire din 1918, o vreme nu este consemnată existenţa unei biblioteci.
În anul 1920, protopopul de Satu Mare, Constantin Lucaciu, fratele vestitului luptător pentru drepturile naţionale, Vasile Lucaciu, semnează o adresă trimisă tuturor prim-pretorilor judeţului Satu Mare prin care propune ridicarea unui "palat cultural" în Satu Mare care ar urma să cuprindă, printre altele, "o bibliotecă mare centrală". Din cauza situaţiei economice precare, acest "palat cultural" nu a ajuns să fie construit. Un an mai târziu, Ministerul Instrucţiunii va cere înfiinţarea unui muzeu şi a unei biblioteci pe lângă Liceul românesc, astăzi Colegiul Naţional "Mihai Eminescu". Conducerea liceului mulţumea la finele anului şcolar 1919/1920 Băncii "Marmorosch Blanck" din Bucureşti care a donat suma de 25.000 cor. pentru biblioteca liceului, care urma să fie "baza fondărei unei mai bogate biblioteci în Satu Mare".
În 1932, o bibliotecă publică funcţiona la Satu Mare în clădirea cunoscută sub numele de "Casa Albă". Tot în perioada interbelică, pe str. Ştefan cel Mare nr. 4 funcţiona biblioteca "Kultura".
În anul 1935, Horia I. Gheorghiţă, în monografia sa despre Satu Mare, spune că există la Şcoala de Arte şi Meserii o "bibliotecă înfiinţată prin colectă publică, condusă de Nicolae Mândruţ, cuprinzând volume literare de valoare".
În numărul 1 al revistei "Datina" din aprilie 1938 se publică articolul Biblioteca Casei Naţionale. Spicuim din acest interesant articol: "Casa Naţională din localitate adăposteşte în prezent o vastă bibliotecă cu volume de tot felul: literare, ştiinţifice, juridice etc. (...) Biblioteca creşte mereu, fiind formată din numeroase donaţii din scrierile tuturor maeştrilor români, caselor culturale, bibliotecilor sau alte fondaţii de educare a poporului.(...)".
"Afirmarea" din acelaşi an scrie: "Astra tinde să realizeze şi o casina românească cu sală de lectură şi o bibliotecă publică". Tot aici, profesorul Eugen Seles, preşedintele "Astrei", spune: "...comitetul Astrei va încerca cu concursul tuturor bunilor sătmăreni, să înfiinţeze şi să aibă o casă de lectură".
În acest sens, în 1939, acelaşi titlu de periodic observa: "...despărţământul judeţean a luat măsuri să aprovizioneze cercurile cu stocuri de cărţi populare pentru biblioteci. Remarcăm în această privinţă şi bunăvoinţa d-lui Dumitru Şuta, librar, care a promis o serie de cărţi pentru popor".
Urmează o ultimă întrerupere în seria bibliotecilor publice sătmărene cauzată de Dictatul de la Viena şi de evenimentele politice care au urmat sfârşitului celui de-al doilea război mondial.


Biblioteca publică postbelică

Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1542/1951 privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţilor bibliotecilor din România, apărută în Buletinul Oficial nr. 120 din 29 decembrie 1951, se înfiinţează în acel an Biblioteca Raională cu sediul într-o mică încăpere de pe str. Horia nr. 1 şi un singur bibliotecar.
În anul 1952, biblioteca primeşte un alt nume: Biblioteca Centrală Raională şi un alt sediu: B-dul Traian, nr. 1. Apar primele rafturi de lemn şi numărul angajaţilor se ridică la patru. Suprafaţa utilizabilă (95 m.p.) se împarte în sala de lectură (50 m.p.), serviciul de împrumut (20 m.p.) şi o mică magazie (25 m.p.). Dintr-un raport descoperit la Arhivele Statului din Baia Mare, reiese că la sfârşitul lui 1952, erau pe rafturi 5383 de volume.
În anul 1953 biblioteca se muta într-un alt spaţiu, tot pe B-dul Traian, dar la nr. 6, şi i se modifică numele în Biblioteca Centrală Raională de Masă. Spaţiul fiind mai generos, se înfiinţează trei depozite mici şi se permite accesul liber al cititorilor la rafturi. Din acest an se conduc evidenţele de bibliotecă (registrul inventar şi registrul de mişcare a fondurilor).
Începând cu anul 1958 au fost adunate din localităţi ale raionului Satu Mare un număr mare de publicaţii vechi în scopul deschiderii unei biblioteci documentare în municipiul Satu Mare.
Din anul 1960 până în 1964, o parte a bibliotecii, mai precis secţia de împrumut pentru copii, îşi va desfăşura activitatea independent într-o sală a clădirii de pe str. Cuza nr. 2 (azi Casa
de Cultură "G. M. Zamfirescu"). Anul 1963 arată, în statistici, că în bibliotecă existau 31787 de volume.
În anul 1964, biblioteca, cu un efectiv de 32295 de volume, se mută temporar la parterul clădirii din Piaţa Libertăţii nr. 21 (azi: Muzeul de Artă), unde mai fiinţa în acea perioadă şi Muzeul Raional.
După constituirea judeţului Satu Mare, în 1968, instituţia se va numi Biblioteca Municipală Satu Mare, fiind înregistrate atunci 36507 publicaţii.
Inundaţiile din mai 1970 au afectat clădirea ce adăpostea biblioteca, accentuând condiţiile nefavorabile de depozitare.
O ultimă mutare are loc în anul 1972. Oficialităţile de atunci ale municipiului şi judeţului oferă Bibliotecii Municipale (fondul era de 68621 de publicaţii) parterul clădirii de pe str. Decebal nr. 2. Suprafaţa de 1900 m.p. utilizabili şi sălile înalte permit organizarea împărţirii fondului de carte pe secţii şi construirea de rafturi metalice supraetajate.
Între anii 1973-1975 se împarte pe gestiuni întregul fond de carte constituindu-se colecţiile curente pentru secţiile de împrumut pentru adulţi şi copii şi se constituie colecţia de bază pentru sala de lectură. În acelaşi an se organizează cataloagele generale pentru public.
Începând din anul 1974 biblioteca poartă numele de Biblioteca Judeţeană Satu Mare.
Tot în acest an se deschide, la parterul unui bloc din cartierul Someş (azi cartierul Micro 14), prima filială a bibliotecii.
În anii 1977-1978 se deschide actuala Sală de lectură şi se confecţionează mobilierul din lemn care conferă şi azi sălii un aspect civilizat. Se montează rafturi metalice. În 1977 se mută filiala la parterul blocului 17 de pe str. Cloşca nr. 1.
În anii 1980 se trece la descrierea ISBD(M) pentru cartea curentă, ISBD(S) pentru seriale şi ISBD(A) pentru cartea veche. Fondul de publicaţii curente ajunge în anul 1980 la 127095 de volume.
În anul 1982 se desfiinţează singura filială a Bibliotecii Judeţene Satu Mare. Tot în acel an se începe prelucrarea fondului de carte veche.
În ultimii patru ani ai regimului comunist, presiunea ideologică şi restricţiile materiale ating punctul culminant.
Anul 1990 aduce schimbări în viaţa bibliotecii sătmărene. Fondul de carte se purifică de cărţile considerate a fi ale regimului comunist. Atunci existau 204209 de volume.
În anul 1991 se deschide o filială pe str. Brânduşa nr. 17 din cartierul Micro 16.
În anul 1992 se construiesc rafturi supraetajate, se deschide un depozit pentru periodice, altul pentru dublete, se înfiinţează atelierul de legătorie.
În anul 1994, cataloagele pentru public sunt grupate într-o sală a cataloagelor situată la intrarea în Sala de lectură.
Din anul 1994 începe programul de automatizare a serviciilor din bibliotecă. În toamna anului 1995 a fost achiziţionat sistemul pentru informatizarea activităţilor de bibliotecă numit TINLIB.

În anul 1995 apare prima carte scrisă şi tipărită la Biblioteca Judeţeană Satu Mare numită "Comunicări 1993-1994", urmată în anul 1996 de volumul "45 de ani de existenţă".


În martie 1997 se deschide Filiala nr.2 "Lucian Blaga" şi se editează revista "Filigran". Tot în acest an biblioteca tipăreşte lucrarea "Zece personalităţi istorice sătmărene".
În august 1998 se deschide Filiala nr. 3. În acelaşi an apare catalogul "Cartea veche străină în Biblioteca Judeţeană Satu Mare sec. XV-XVI", autori: Paula Vasil-Marinescu şi Marta Cordea.
În septembrie 2003, Sala de lectură a bibliotecii primeşte numele omului de litere Gheorghe Bulgăr, pe faţada clădirii aplicându-se o placă comemorativă.
În anul 2005 apar volumele I şi II din catalogul "Carte veche străină : secolul XVII", autori Marta Cordea şi Paula Vasil-Marinescu.


Din data de 16 martie 2007, prin ordin judecătoresc Sala de lectură "Gheorghe Bulgăr" s-a aflat sub sechestru până în 30 septembrie 2011.
În 30 septembrie 2011 Biblioteca Judeţeană a îmbrăcat straie de sărbătoare, aniversarea celor 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei fiind întregită de lansarea oficială a Programului "Biblionet - lumea în biblioteca mea" şi mai ales de redeschiderea sălii de lectură "Gheorghe Bulgăr", care a fost zăvorâtă 4 ani şi jumătate. Mass-media locale au prezentat pe larg desfăşurarea evenimentelor, onorate de prezenţa a numeroase oficialităţi din conducerea judeţului, precum şi a d-nei Doina Popa, preşedinta ANBPR şi a domnului Paul-Andre Baran, director Program Biblionet, Fundaţia IREX România. Managerul Bibliotecii Judeţene, ec. Ioan-Mircea Ardelean, a înmânat diplome aniversare unor personalităţi din lumea politică şi culturală sătmăreană, care au sprijinit de-a lungul timpului activităţile instituţiei.
Din luna mai 2010 funcţia de manager al Bibliotecii Judeţene Satu Mare este deţinută de ec. Ioan-Mircea Ardelean. La scurtă vreme după preluarea mandatului, Ioan-Mircea Ardelean a făcut demersuri pentru crearea condiţiilor cerute de IREX pentru implementarea Programului "BIBLIONET: Lumea în biblioteca mea".
În luna decembrie 2010 conducerea Bibliotecii Judeţene a achiziţionat vestita bibliotecă a istoricului literar Nae Antonescu.
În perioada 11-15 aprilie 2011, în cadrul implementării programului "BIBLIONET: Lumea în biblioteca mea" s-a desfăşurat prima sesiune de formare IT/LIB pentru bibliotecarii din judeţul Satu Mare. Au participat patru bibliotecari din Biblioteca Judeţeană Satu Mare şi şase bibliotecari din bibliotecile din judeţ (Carei, Tăşnad, Certeze, Crucişor, Lazuri, Viile Satu Mare).

Website counter

Ultima actualizare : 31.05.2011