CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Botiz
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Ciorcaş Angela / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Mioriţei, Nr. 63
Tel./Fax. :0261/774392
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 9862
Documente achiziţionate 102
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)25,72
Cheltuieli curente din finanţare bugetară24,99
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,73
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009885
Utilizatori activi(2009)386
Tranzacţii de împrumut3620
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)2036
Populaţia3650

Monografia localităţii

Situată la 7 km nord-est de municipiul Satu Mare, comuna Botiz, format în fapt din localitatea omonimă, din 2004 localităţile Agriş şi Ciuperceni formând o comună separată. Prima Menţiunile documentare sint următoarele: Agriş, anul 1216, Botiz - 1364, Ciuperceni - 1913. Pentru Botiz, amintim ca din hotarul localităţii provin fragmente de vase din epoca romana, sec. II-IV dupa Hristos, care denota existenţa aici a unei aşezări aparţinind dacilor liberi. Datele istorice sint destul de lacunare, localităţile comunei actuale au gravitat spre oraşul si cetatea Satu Mare; la 1380, sint menţionate insa peste 20 de sate din jurul oraşului, locuitorii de aici, români si maghiari s-au rasculat împotriva domnilor de pământ, documentele amintesc ca numărul "rebelilor", se cifra la peste 2000.
In evul mediu zona a făcut parte din domeniul oraşului, care dintr-un document din 11 august 1715, reiese ca se întindea de la Hodisa (com. Socond) si pina la Micula, cu lungimea de 4 mile germane si latimea de 1 mila. O mila postala germana era echivalenta cu 7,5-7,6 km. Pentru aceeaşi perioada a evului mediu menţionăm ca Pârâul Egher, care curge prin zona este amintit, intr-un document din 27 iunie 1319, acelaşi piriu, va fi des pomenit apoi odata cu inceperea lucrărilor de hidroamelioratii de pe riul Tur; pentru Agriş se cuvine menţionată moara cu apa, amintita in din anul 1367, precum si sigiliul localităţii din anul 1877, de forma rotunda (28x28 mm) si pe care se afla ca emblema un snop de griu, avind lateral un brazdar de plug. Pentru a doua jumătate a secolului al XIX, notam ca in ziarul Observatorul, Sibiu, 4 februarie 1885, se menţionează ca la Botiz recensământul autoritatilor dualiste austro-ungare, a fost falsificat in defavoarea românilor, indicindu-se o cifra de 5 ori mai mica decit in realitate.
La 1 Decembrie 1918 locuitorii au fost reprezentati de catre delegatii Consiliului Naţional Român al oraşului Satu Mare. Aplicarea reformelor agrare din 1921 si 1945, a stirnit nemultumiri, generate de intirzieri sau de rezistenta proprietarilor (la Botiz si Agriş). Dintre personalităţile de seama ale comunei ii amintim pe Anderco Gheorghe, născut la Botiz (1884-1953), cu studii filologice si teologice, preot si protopop in Oas; din aceeaşi localitate, se impune figura lui Anderco Ştefan (1906-1989), avocat si om politic, membru al PNT, prefect al judeţului (1944-1945), detinut pentru activitatea sa in Penitenciarul de la Caransebes (1952-1954). Pentru Agriş, menţionăm biserica reformată, ridicata dupa 1400, precum si placa comemorativa dedicata lingvistului Cs?ry Balint (1886-1941). La Botiz, se remarca castelul (curia), construit in secolul al XVIII-lea, precum si placa comemorativa dedicata poetului Szilágyi Domokos.
La Botiz in cimitirul ortodox se afla mormintul ostasului Gologan Constantin căzut in 1944, tot pentru erou exista si o placa comemorativa (se afla pe peretele fostului C.A.P.). In curtea bisercii romano-catolice se afla un monument dedicat eroilor căzuti in primul război mondial. Informaţiile despre eroi si monumentele care le aparţin le datoram d-lui Lucian Cucuiet, director al Directiei Judetene Satu Mare a Arhivelor Naţionale.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 12.10.2010