CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Bine aţi venit !

Drumul spre carte este unul fascinant şi, cu siguranţă, etern. M-am gândit de foarte multe ori, cu o imensă tristeţe, că oricte eforturi aş face, nu voi putea să citesc niciodată atâtea cărţi câte mi-aş dori. Despre multe dintre ele, spre ruşinea mea neţărmurită, nici n-am aflat că există. Dar, desigur, aceasta nu este, nicidecum, vina cărţilor şi nici a celor care au trudit la ele scriindu-le. Ignoranţă, timp, bani... Scuze de neputincios!
Sunt convins, la fel ca foarte mulţi dragi mie, cărora Dumnezeu le-a dat înţelepciune, binecuvntndu-i cu har, că întlnirea cu cartea nu se sfrşeşte niciodată. Dar cine îţi mijloceşte această inefabilă întlnire? n primul şi n primul rnd Biblioteca, n toate compartimentele sale. Invitaţia la lectură este, de aceea, nemijlocit legată de munca, adesea anonimă şi prea puţin respectată n perimetrul salarial a unor bieţi funcţionari publici, care au nţeles cu maturitate şi că mijloacele moderne de informare trebuie acceptate fără resentimente şi, mai ales, fără teamă. Pentru că, niciodată, nimeni şi nimic nu poate substitui actul tulburător al lecturii efective.
Tocmai de aceea, acest demers care valorifică teama, tehnica modernă de informare, şi pe care vi-l oferim prin demersul nostru asumat conştient, vă propune să vă ajute să aflaţi, şi pe alte căi, ce, unde şi cnd să citiţi cu folos, rămnnd fideli contactului generos cu cartea şi cu slujitorii cei mai pricepuţi ai acesteia.

Mircea Ioan Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene Satu Mare

Începuturile bibliotecilor publice în Satu Mare


Începând din secolul al XVI-lea, în Satu Mare, au existat biblioteci şcolare, biblioteci confesionale, cele înfiinţate de bresle şi asociaţii profesionale.
În anul 1859, profesorul de limba şi literatura română de la Liceul romano-catolic, Petru Bran, odată cu înfiinţarea catedrei de limba română, a pus şi bazele unei "modeste biblioteci" care "s-a conservat într-o sală mică" şi servea şi ca sală de predare până în anul 1875. Vasile Scurtu în cartea intitulată "Petru Bran - un luptător al trecutului românesc din Satu Mare", apărută în anul 1939, precizează: "Sub aripile părinteşti a lui Bran elevii şi-au comandat cărţi româneşti [...]. Astfel s-a pus bazele unei biblioteci româneşti". Tot în cartea sus amintită este redat un proces verbal în care sunt amintite câteva din titlurile cărţilor existente în bibliotecă, pentru care "se purta o grijă mare, pentru a cărei aranjare s-a instituit o comisie special". Documentele vremii ne precizează şi numele unuia dintre elevii care se ocupa de mica bibliotecă încropită cu entuziasm de dăruitul cărturar Petru Bran, Antoniu Covaciu. Acesta, ajuns preot greco-catolic după ce şi-a desăvârşit studiile teologice la Viena; tradiţia familiei aminteşte faptul că în capitala imperială a legat o frumoasă prietenie cu cel care avea să devină "Luceafărul" poeziei române.
În numărul 24 al ziarului "Concordia" din anul 1864, în articolul "Limba română în Satu Mare", Petru Bran propune "a aduna cărţi româneşti pentru bibliotecă".
Monografia judeţului Satu Mare realizată de un colectiv de autori sub îndrumarea dr. Borovszky Samu semnalează despre germenele constituirii unei biblioteci publice în Satu Mare încă de la sfârşitul anului 1891, când se înfiinţează Cercul "Kölcsey".
Din donaţii publice şi din achiziţii au fost organizate biblioteca şi muzeul. În data de 1 iunie 1905 a fost inaugurat Muzeul Cercului "Kölcsey", fapt care este consemnat şi de Aristide Ştefănescu în "Ghidul muzeelor", apărut în 1984. Biblioteca avea un fond de carte de câteva mii de volume.

Biblioteci publice în perioada interbelica

După Marea Unire din 1918, o vreme nu este consemnată existenţa unei biblioteci.
În anul 1920, protopopul de Satu Mare, Constantin Lucaciu, fratele vestitului luptător pentru drepturile naţionale, Vasile Lucaciu, semnează o adresă trimisă tuturor prim-pretorilor judeţului Satu Mare prin care propune ridicarea unui "palat cultural" în Satu Mare care ar urma să cuprindă, printre altele, "o bibliotecă mare centrală". Din cauza situaţiei economice precare, acest "palat cultural" nu a ajuns să fie construit. Un an mai târziu, Ministerul Instrucţiunii va cere înfiinţarea unui muzeu şi a unei biblioteci pe lângă Liceul românesc, astăzi Colegiul Naţional "Mihai Eminescu". Conducerea liceului mulţumea la finele anului şcolar 1919/1920 Băncii "Marmorosch Blanck" din Bucureşti care a donat suma de 25.000 cor. pentru biblioteca liceului, care urma să fie "baza fondărei unei mai bogate biblioteci în Satu Mare".
În 1932, o bibliotecă publică funcţiona la Satu Mare în clădirea cunoscută sub numele de "Casa Albă". Tot în perioada interbelică, pe str. Ştefan cel Mare nr. 4 funcţiona biblioteca "Kultura".
În anul 1935, Horia I. Gheorghiţă, în monografia sa despre Satu Mare, spune că există la Şcoala de Arte şi Meserii o "bibliotecă înfiinţată prin colectă publică, condusă de Nicolae Mândruţ, cuprinzând volume literare de valoare".
În numărul 1 a revistei "Datina" din aprilie 1938 se publică articolul Biblioteca Casei Naţionale. Spicuim din acest interesant articol: "Casa Naţională din localitate adăposteşte în prezent o vastă bibliotecă cu volume de tot felul: literare, ştiinţifice, juridice etc. (...) Biblioteca creşte mereu, fiind formată din numeroase donaţii din scrierile tuturor maeştrilor români, caselor culturale, bibliotecilor sau alte fondaţii de educare a poporului.(...)".
"Afirmarea" din acelaşi an scrie: "Astra tinde să realizeze şi o casina românească cu sală de lectură şi o bibliotecă publică". Tot aici, profesorul Eugen Seles, preşedintele "Astrei", spune: "...comitetul Astrei va încerca cu concursul tuturor bunilor sătmăreni, să înfiinţeze şi să aibă o casă de lectură".
În acest sens, în 1939, acelaşi titlu de periodic observa: "...despărţământul judeţean a luat măsuri să aprovizioneze cercurile cu stocuri de cărţi populare pentru biblioteci. Remarcăm în această privinţă şi bunăvoinţa d-lui Dumitru Şuta, librar, care a promis o serie de cărţi pentru popor".
Urmează o ultimă întrerupere în seria bibliotecilor publice sătmărene cauzată de Dictatul de la Viena şi de evenimentele politice care au urmat sfârşitului celui de-al doilea război mondial.

Biblioteca publică postbelică

Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1542/1951 privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţilor bibliotecilor din România, apărută în Buletinul Oficial nr. 120 din 29 decembrie 1951, se înfiinţează în acel an Biblioteca Raională cu sediul într-o mică încăpere de pe str. Horia nr. 1 şi un singur bibliotecar.
În anul 1952, biblioteca primeşte un alt nume: Biblioteca Centrală Raională şi un alt sediu: B-dul Traian, nr. 1. Apar primele rafturi de lemn şi numărul angajaţilor se ridică la patru. Suprafaţa utilizabilă (95 m.p.) se împarte în sala de lectură (50 m.p.), serviciul de împrumut (20 m.p.) şi o mică magazie (25 m.p.). Dintr-un raport descoperit la Arhivele Statului din Baia Mare, reiese că la sfârşitul lui 1952, erau pe rafturi 5383 de volume.
În anul 1953 biblioteca se muta într-un alt spaţiu, tot pe B-dul Traian, dar la nr. 6, şi i se modifică numele în Biblioteca Centrală Raională de Masă. Spaţiul fiind mai generos, se înfiinţează trei depozite mici şi se permite accesul liber al cititorilor la rafturi. Din acest an se conduc evidenţele de bibliotecă (registrul inventar şi registrul de mişcare a fondurilor).
Începând cu anul 1958 au fost adunate din localităţi ale raionului Satu Mare un număr mare de publicaţii vechi în scopul deschiderii unei biblioteci documentare în municipiul Satu Mare.
Din anul 1960 până în 1964, o parte a bibliotecii, mai precis secţia de împrumut pentru copii, îşi va desfăşura activitatea independent într-o sală a clădirii de pe str. Cuza nr. 2 (azi: Casa de Cultură "G. M. Zamfirescu").
Anul 1963 arată, în statistici, că în bibliotecă existau 31787 de volume.
În anul 1964, biblioteca, cu un efectiv de 32295 de volume, se mută temporar la parterul clădirii din Piaţa Libertăţii nr. 21 (azi: Muzeul de Artă), unde mai fiinţa în acea perioadă şi Muzeul Raional.
După constituirea judeţului Satu Mare, în 1968, instituţia se va numi Biblioteca Municipală Satu Mare, fiind înregistrate atunci 36507 publicaţii.
Inundaţiile din mai 1970 au afectat clădirea ce adăpostea biblioteca, accentuând condiţiile nefavorabile de depozitare.
O ultimă mutare are loc în anul 1972. Oficialităţile de atunci ale municipiului şi judeţului oferă Bibliotecii Municipale (fondul era de 68621 de publicaţii) parterul clădirii de pe str. Decebal nr. 2. Suprafaţa de 1900 m.p. utilizabili şi sălile înalte permit organizarea împărţirii fondului de carte pe secţii şi construirea de rafturi metalice supraetajate.
Între anii 1973-1975 se împarte pe gestiuni întregul fond de carte constituindu-se colecţiile curente pentru secţiile de împrumut pentru adulţi şi copii şi se constituie colecţia de bază pentru sala de lectură. În acelaşi an se organizează cataloagele generale pentru public.
Începând din anul 1974 biblioteca poartă numele de Biblioteca Judeţeană Satu Mare.
Tot în acest an se deschide, la parterul unui bloc din cartierul Someş (azi: cartierul Micro 14), prima filială a bibliotecii.
În anii 1977-1978 se deschide actuala Sală de lectură şi se confecţionează mobilierul din lemn care conferă şi azi sălii un aspect civilizat. Se montează rafturi metalice. În 1977 se mută filiala la parterul blocului 17 de pe str. Cloşca nr. 1.
În anii 1980 se trece la descrierea ISBD(M) pentru cartea curentă, ISBD(S) pentru seriale si ISBD(A) pentru cartea veche. Fondul de publicaţii curente ajunge în anul 1980 la 127095 de volume.
În anul 1982 se desfiinţează singura filială a Bibliotecii Judeţene Satu Mare. Tot în acel an se începe prelucrarea fondului de carte veche.
În ultimii patru ani ai regimului comunist, presiunea ideologică şi restricţiile materiale ating punctul culminant.
Anul 1990 aduce schimbari în viaţa bibliotecii sătmărene. Fondul de carte se purifică de cărţile considerate a fi ale regimului comunist. Atunci existau 204209 de volume.
În anul 1991 se deschide o filiala pe str. Brânduşa nr. 17 din cartierul Micro 16.
În anul 1992 se construiesc rafturi supraetajate, se deschide un depozit pentru periodice, altul pentru dublete, se înfiinţează atelierul de legătorie.
În anul 1994, cataloagele pentru public sunt grupate într-o sală a cataloagelor situată la intrarea în Sala de lectură.
Din anul 1994 începe programul de automatizare a serviciilor din bibliotecă. În toamna anului 1995 a fost achiziţionat sistemul pentru informatizarea activităţilor de bibliotecă numit TINLIB.
În anul 1995 apare prima carte scrisă şi tiparită la Bibiloteca Judeţeană Satu Mare numită Comunicări 1993-1994, urmată în anul 1996 de volumul 45 de ani de existenţă. Comunicări 1996.
În martie 1997 se deschide Filiala nr.2 "Lucian Blaga" şi se editează revista "Filigran". Tot în acest an biblioteca tipăreşte lucrarea Zece personalităţi istorice sătmărene.
În august 1998 se deschide Filiala nr. 3. În acelaşi an apare catalogul Cartea veche străină în Biblioteca Judeţeană Satu Mare sec. XV-XVI, autori: Paula Vasil-Marinescu şi Marta Cordea.
În septembrie 2003, Sala de lectură a bibliotecii primeşte numele omului de litere Gheorghe Bulgăr, pe faţada clădirii aplicându-se o placă comemorativă.
În anul 2005 apar volumele I şi II din catalogul Carte veche străină : secolul XVII, autori Marta Cordea şi Paula Vasil-Marinescu.

Secţia "Colecţii bibliofile şi fond de patrimoniu"

  • Asigură valorificarea şi cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional în vederea accesului democratic la cultură;
  • Asigură evidenţa şi prelucrarea fondului de patrimoniu;
  • Asigură conservarea fondului de patrimoniu în vederea transmiterii acestor valori generaţiilor următoare;
  • Pune la dispoziţia utilizatorilor surse de informare.
Colecţiile de documente
Cantitativ, colecţiile fondului documentar al Bibliotecii Judeţene Satu Mare cuprind peste 76200 unităţi de bibliotecă, din care: 5 incunabule, 10 volume carte românească veche, 321 volume carte străină din secolul al XVI-lea, 1333 volume carte străină din secolul al XVII-lea, 8284 volume carte străină veche dintre anii 1700 - 1800, 430 manuscrise, cărţi în limba română şi cărţi în limbi străine din sec. al XIX-lea - începutul secolului XX, periodice româneşti şi străine.
Dintre cărţile vechi româneşti amintim: un Liturghier din 1741, un Ceaslov de la Râmnic din 1753, două bucoavne - una de Cluj din 1744, alta de Blaj din 1759, Grammatica daco-romana sive valachica, Viena, 1826, Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemţescu quare de mai mulţi autori în cursul a trideci şi mai multoru ani s-au lucratu, Buda, 1825.
Secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea sunt reprezentate prin literatura clasică greacă şi latină, precum şi prin marea literatură europeană a secolului al XVIII-lea. Bine reprezentată este literatura istorică şi geografică. De asemenea, colecţia cuprinde numeroase enciclopedii, lexicoane, dicţionare. În ceea ce priveşte limba, predomină operele în limbile maghiară şi germană, dar nu lipsesc nici tipăriturile scrise în principalele limbi europene sau în diferite limbi orientale.
Periodicele
Fondul de periodice cuprinde peste 200 de titluri - predominând periodicele în limba maghiară de interes local (Szamos, Szatmár, Szatmári hirlap, Szatmári gazda, Szatmár és vidéke - apărute la Satu Mare). În limba română sunt cca. 30 de titluri de periodice, în colecţii incomplete (dintre ele amintim: Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Gând românesc, Pagini culturale, Sburătorul literar, Convorbiri literare, Familia, Transilvania, Revista Fundaţiilor Regale etc.) Din secolul al XVIII-lea există 150 de periodice, cel mai valoros fiind Die Horen apărut la Tübingen în 1795 sub redacţia lui Friedrich von Schiller.
Provenienţă, cataloage
Fondul de carte veche al Bibliotecii Judeţene Satu Mare s-a constituit prin comasarea altor fonduri anterior constituite. Pe baza însemnelor de proprietate aflate pe cărţi, se pot identifica mai multe surse ale provenienţei volumelor. Astfel, o parte a volumelor provine de la foste instituţii: Liceul Reformat din Satu Mare, Muzeul Raional Carei, Liceul Reformat din Sighet, Şcoala Piaristă din Carei etc. În număr mare apar pe cărţi şi ex- libris-urile unor persoane particulare, ca de exemplu: Teleki Emeric, Korponay Kornél, Kováts Dániel, Draskoczy Gábor. Începând cu anul 1990 fondul de carte veche s-a îmbogaţit prin noi achiziţii de carte, prin cumpărare sau prin donaţii de la persoane particulare.
În secţia "Colecţii speciale şi fond de patrimoniu" pot fi consultate următoarele cataloage:
  • Catalogul manuscriselor;
  • Catalogul cărţii vechi româneşti (cărţi din sec. al XIX-lea - începutul secolului XX);
  • Catalogul periodicelor (parţial);
  • Catalogul cărţii străine vechi din secolul al XVIII-lea (parţial);
  • Catalogul tipărit "Cartea veche străină în Biblioteca Judeţeană Satu Mare. Sec. XV-XVI" (Paula Vasil-Marinescu, Marta Cordea, Satu Mare, 1998);
  • Volumul I şi II al catalogului tipărit "Carte veche străină. Sec. XVII" (Marta Cordea, Paula Vasil-Marinescu, Satu Mare, 2005). Volumul III al catalogului "Carte veche străină. Sec. XVII" în variantă electronică.
Manuscrisele
Manuscrisele se împart tematic în: manuscrise cu caracter ştiinţific (cursuri şi manuale de ştiinţe ale naturii - biologie, fizică, chimie, retorică, filozofie, medicină etc.) şi manuscrise cu caracter religios. Între manuscrise un loc aparte îl ocupă Liturghierul slavon, copiat în anul 1585 de ierodiaconul Eustatie de la Putna. Manuscrisul este o copie după Liturghierul tradus de Eftimie, patriarhul Târnovei (1375 - 1393), folosindu-se unul dintre textele care circulau la noi în decursul secolului al XVI-lea. Este scris într-o formă îngrijită, cu caractere chirilice semiunciale, cerneală neagră şi roşie. Limba acestui manuscris se caracterizează prin particularităţile fonetice specifice textelor în limba slavă bisericească de redacţie medio - bulgară, iar ortografia respectă regulile ortografice stabilite şi răspândite de patriarhul Eftimie al Târnovei. Filigranul reprezintă un mistreţ, marca morii de hârtie din Schweidnitz.
Liturghier slavon

Cartea străină veche din secolul al XVI-lea
Cartea străină veche din secolul al XVI-lea este prezentă printr-un număr de 321 de volume. Regăsim în colecţia de carte străină de secol XV şi XVI, atât numele celor mai renumiţi tipografi şi editori ai vremii: Aldus Manutius, familia Elzevir, familia Plantin, Iohannes Froben şi Nicolaus Episcopius, familia de Tournes, familia Estienne, Sebastian Gryphe, Sigismund Feyerabend, cât şi numele altor tipografi, cunoscuţi mai ales în vremea lor, dar care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea tiparului european prin editarea şi tipărirea unor opere valoroase, fie ale autorilor clasici, fie ale autorilor contemporani (officina Brylingeriana din Basel, Thoma Guarinus din Basel, officina Henric Petrina din Basel, officina Oporiniana din Basel, Guilelmus Laemarius (tipograf), moştenitorii lui Andreas Wechelus (editor comercial) din Frankfurt pe Main, Ioannes Crispinus din Geneva, Eustatius Vignon din Geneva, Maternus Cholinus, Theodorus Graminaeus şi Ioannes Gymnicus din Köln, Franciscus Le Preux din Lausanne, Ioannes Steinman, Mattheus Harnisius din Neustadt an der Hardt, Hieronymus de Marnef din Paris, Georgius Nigrinus din Praga, Iosias şi Theodorus Rihelius din Strasbourg, Ioannes Singrenius din Viena.
Cel mai bine reprezentate sunt operele următorilor autori: Aurelius Augustinus, sfânt -13 volume, Ioannes Calvinus - 21 volume, Martinus Chemnicius - 10 volume, Marcus Tullius Cicero - 8 volume, Erasmus Desiderius Rotterdamus - 5 volume, Philippus Melanchtonus - 6 volume, Publius Ovidius Naso - 6 volume, Caius Plinius Secundus 6 volume, Plutarchus - 7 volume.
Predomină lucrările în limbile latină, germană şi maghiară, dar nu lipsesc nici operele în limba greacă sau ebraică.
Următoarele centre tipografice sunt prezente în colecţiile bibliotecii: Amsterdam (1), Anvers (8), Augsburg (1), Basel (39), Bardejov (1), Berlin (1), Dillingen (1), Erfurt (3), Frankfurt am Main (49), Frankfurt am Oder (2), Geneva (29), Halle (2), Hanau (2), Heidelberg (7), Herborn (3), Ingolstadt (2), Insbruk (1), Jena (3), Köln (12), Lausanne (1), Leiden (5), Leipzig (38), Lich (1), Londra (1), Louvain (1), Lyon (36), Magdeburg (1), Marpurg (2), Monbeliard (1), Neustadt an der Hardt (3), Nürenberg (3), Paris (3), Praga (2), Roma (1), Speyer (1), Strasbourg (7), Tübingen (2), Veneţia (10), Viena (4), Wittenberg (23), Zerbst (1), Zürich (6). (Cifrele reprezintă numărul tipăriturilor de la un centru tipografic)
PLANTIN
În colecţiile bibliotecii există 8 tipărituri plantiniene apărute între anii 1567-1583 la Anvers:
  • Severus, Sulpicius. Opera. Anvers: ex officina Christophori Plantini, archytypographi regii, 1547;
  • Florus, Lucius Annaeus. De gestis romanorum historiarum. Anvers: ex officina Christophori Plantini, 1567;
  • Pagninus, Sanctus. Epitome thesauri linguae sanctae. Anvers: ex officina Christophori Plantini, archytypographi regii, 1578.
    Lucrarea constă în explicarea în limba latină a termenilor din Biblie din limba ebraică;


  • Arnobius. Disputationum adversus gentes. Anvers: ex officina Christophori Plantini, 1582.

    Lucrarea cuprinde şapte cărţi şi este o polemică împotriva păgânismului politeist.

    Autorul, Arnobius Afer sau Arnobius cel Bătrân, profesor de filozofie şi retor, a trăit în a doua jumătate a secolului al III-lea p. Chr.şi a fost profesorul lui Lactantius;


  • Biblia sacra Anvers: Ex officina Christophori Plantini, architypographi regii, 1583;
  • Biblia.Testamentum Novum Graece Anvers: ex officina Christophori Plantini, 1583;
  • Morneus, Philippus (Mornay, Philippe de M.). De veritate religionis christianae Anvers: ex officina Christophori Plantini, 1583;


  • Muretus, Marcus Antonius. Variarum lectionum, Anvers: Apud Christophori Plantini, 1586.
    Lucrarea este dedicată cardinalului Ippolito d`Este, la cererea căruia, Muretus - umanist francez, care a trăit între anii 1526 - 1585 - s-a stabilit la Roma şi a ţinut prelegeri despre opera autorilor clasici şi prelegeri de drept civil.
    A fost editor al operelor lui Terentius, Catulus, Tibulus, Propertius, Seneca, Tacitus).

  • Biblioteca deţine două tipărituri plantiniene care provin de la Leyda:






  • Apuleius, Lucius. Opera omnia, 1600, Ex officina Plantiniana: Raphelengus, Cristophorus;







  • Paterculus Velleius, Caius Opera , 1591, Editor Franciscus Raphelengus;
Ediţiile realizate de "Casa Plantin", sunt individualizate printr-o emblemă tipografică reprezentând un compas şi deviza "Labore et constantia".
FROBEN
În colecţiile bibliotecii există volume tipărite de Hieronymus Froben şi Nicolaus Episcopius (între anii 1537 - 1564) şi de descendeţii lor până în anul 1582:
Hieronymus, sfânt. Opera (tomus quartus, quintus et sextus) Basel: in officina Frobeniana; colofon: apud. Hier. Frobenium et Nicolaum Episcopium, 1537.
Volumul cuprinde o parte a corespondenţei lui Hieronym şi Comentariile în care sunt comentate pasaje din Sfânta Scriptură.
Legătura volumului este din tăblii de lemn învelite în piele gălbuie cu incrustaţii la rece, urme de încuietori metalice, cotor cu 4 nervuri profilate.
  • Hieronymus, sfânt. Opera (tomus septimus, octavus et nonus) Basel: in officina Frobeniana; colofon: apud. Hier. Frobenium et Nicolaum Episcopium, 1537.
    Legătura volumului este din tăblii de lemn învelite în piele gălbuie cu incrustaţii la rece, urme de încuietori metalice.
  • Josephus, Flavius. Antiquitatum Iudaicarum Basel; colofon: Basileae in officina Frobeniana per Hieronymum Frobenium et Nicolaum Episcopium, 1548.
    Se presupune că versiunea grecească a lucrării lui Josephus Flavius (37 p. Chr. - 95 p. Chr.) a fost editată la Verona în anul 1480 de Petrus Mauser, iar prima ediţie latinească aparţine tot lui Hieronymus Froben şi datează din 1544. Este considerată o ediţie foarte rară.
  • Appianus Alexandrinus. Romanarum historiarum Basel. Editori: Hieronymus Froben şi Nicolaus Episcopius, 1554. Istoricul Appianos, considerat unul dintre cei mai însemnaţi istorici ai republicii şi imperiului roman, prezintă în prefaţa lucrării motivul pentru care a scris această istorie: admiraţia pentru cuceririle poporului roman.
  • Augustinus, Aurelius, sfânt. De civitate dei Basel. Editor Froben, 1555. Lucrarea, care cuprinde 22 de cărţi, opune false onoruri pământeşti, împărăţiei cerurilor. Prefaţa lucrării lucrării a fost întocmită de Joannes Lodovicus Vives.
  • Forsterus, Joannes. Dictionarium Hebraicum Novum Basel,1564.
  • Psalterium hebraicum Basel. Apud Hier. Frobenium et Nic. Episopium, 1563.
  • Athanasius Magnus, sfânt. Opera Basel: ex officina Episcopiana, per Nicolaum et Eusebium Episcopios, fratres, 1564.





  • Erasmus, Desiderius Rotterdamus. Apophthegmatum ex optimis utriusque linguae scriptoribus Basel: per Nicolaum et Eusebium Episcopios, 1565.




  • Erasmus, Desiderius Rotterdamus.Proverbiorum chiliades Basel: per Eusebium Episcopium et Nicolai fr. haeredes, 1574.
  • Josephus, Flavius. Opera omnia Basel: Ex officina Frobeniana, 1582;
  • De asemenea, biblioteca mai deţine un volum din 1606, care poartă menţiunea "Ex bibliopolio Frobeniano", publicat probabil de Georg Ludwig Froben (strănepotul lui Iohann Froben).
    Marca tipografică a casei Froben este "Şarpele şi porumbiţa".
    FEYERABEND
    Biblioteca deţine următoarele lucrări editate de Sigismund Feyerabend (editor comercial), cel mai mare editor din Frankfurt şi Iohannes Feyerabend (tipograf şi editor):
    Biblia, 1580 (cu o frumoasă pagină frontispiciu, tipar roşu şi negru, ilustraţii), Fronsperger, Kriegssbuch, 1596 (cu fumoase iniţiale ornate, viniete şi gravuri), Plutarch, Ethica, 1592, Moralia, 1592, Summi et philosophi et historici parallela 1580 (cu iniţiale ornate şi viniete foarte frumoase).
    ESTIENNE
    În colecţiile bibliotecii există volume realizate la Geneva de Casa tipografică Estienne:
    • Beza, Theodorus. Annotationes maiores in Novum D. N. nostri Iesu Christi Testamentum Geneva: Ed. şi tip. Henri II Estienne, 1594.
    • Calvinus, Ioannes. Harmonia ex tribus evangelistis composita Geneva: Oliva Roberti Stephani, 1560. Aspectul grafic: Tipar negru, Marcă tipografică, Iniţiale ornate.; Legătura: Tăblii de lemn învelite în piele brună cu incrustaţii, urme de încuietori metalice, cotor cu patru nervuri profilate.
    • Calvinus, Ioannes. In omnes Pauli apostoli epistolas Geneva. Oliva Roberti Stephani (editor), 1556.
      Deviza lui Henri Estienne era: "Fortuna opes auffere, non animum potest" (Soarta poate să lovească bogăţiile, dar nu poate vătăma sufletul).
      Familia Estienne, familie de tipografi francezi, s-a impus timp de peste un secol şi jumătate în arta tiparului european. Ediţiile Estienne se disting prin eleganţă, sobrietate şi echilibru în compoziţia tipografică.
    ELZEVIR
    Emblema Elzevirilor reprezintă un vultur cu un mănunchi de şapte săgeţi în gheare, simbolizând cele şapte provincii, şi deviza "Concordia parvae res crescunt".
    L.A.Florus, Amstelodami, Ex officina Elzeviriana, 1660. Thoma Erpenius. Rudimenta linguae arabicae, Lugduni Batavorum, 1628. Novum Testamentum, Amstelodami, Apud Danielem Elzevirium, 1675.

    Există în colecţie mai multe tipărituri elzeviriene, dintre cele de secol XVI menţionăm:
    • Ioannes Meursius. Criticus Arnobianus
      Data apariţiei: 1598; Locul: Lugduni Batavorum (Leyda). Ex officina Ludovici Elzeviri.
      Autorul, Ioannes Meursius (1579 Haga - 1639 Soro - Danemarca) a făcut parte dintre erudiţii olandezi ai sec. XVI - XVII, fiind contemporan cu Heinsius, Grotius, Lipsius. A studiat la Leyda istoria şi filologia. Din 1610 devine profesor de istorie şi greacă la Universitatea din Leyda. În 1611 i se decernează titlul de istoriograf al Olandei. Cele două lucrări, cuprinse în volumul Criticus Arnobianus şi Hypocriticus Minutianus, au fost scrise de Meursius când avea doar 19 ani, după cum se poate citi în "dedicaţie": "Lugduni Batavorum anno Domini MDXCVIII natali meo XIX."





    • Ioannes Barclaius. Satyricon, Lugduni Batavorum, Apud Elzevirios, 1637.






    Majoritatea tipăriturilor elzeviriene din colecţie sunt de secol XVII.
    Există în colecţie următoarele tipărituri provenind de la officina elzeviriană: Ioannes Barclaius. Argenis, 1627 şi Satyricon, 1637, Meursius, Atticarum lectionum, 1617, Publius Ovidius Naso, Opera, 1661, Titus Livius, Ab Urbe condita, 1664, diferite ediţii ale operei lui Daniel Heinsius.
    GRYPHE
    Sebastian Gryphe, tipograf umanist, a tipărit la Lyon între anii 1520 - 1556 (propria întreprindere şi-a deschis-o în anul 1538) cărţi sobre, fără ornamente, care aveau ca marcă tipografică un grifon.
    Biblioteca deţine următoarele tipărituri de la tipografia lui Gryphius:
    Columella, Lucius Iunius Moderatus. De re rustica libri XII Lugduni: Apud Seb. Gryphium,1541; Diodorus, Siculus. Bibliothecae historicae, 1559; Herodianus Historicus. Historiae de imperio post Marcum, 1561; Palladius, Rutilius Taurus Aemilianus. De re rustica, 1541; Scriptores rei rusticae, 1541; Ravisius, Ioannes. Epistolae, 1560 (Editori moştenitorii lui Seb. Gryphe); Gellius, Aulus. Noctes Atticae Lugduni (Lyon): Apud Antonim Gryphium, 1566;
    ALDUS MANUTIUS
    Două din cele cinci incunabule ale colecţiei provin din vestita imprimerie a lui Aldus Manutius. Marca tipografică a tipăriturilor aldine este "ancora cu delfinul" împreună cu deviza: "festina lente" (grăbeşte-te încet, fii agil ca delfinul şi puternic ca ancora). A fost inspirată după o monedă din timpul lui Tiberius şi i-a fost propusă de Erasm din Rotterdam, care realiza şi critica filologică a textelor publicate. Marca are mai multe tipuri, cea mai valoroasă fiind "ancora secca" dintre anii 1502-1540.
    Următoarele incunabule din colecţie provin de la imprimeria aldină:
    • Theocrit; Pitagora; Hesiod ...
      Theocriti Eclogae triginta... Aurea carmina Pythagorae... Hesiodi Theogonia...
      Colofon: Impressum Venetiis characteribus ac studio Aldi Manucii Romani cum gratia & c. M.CCCC.XCV. mense februario
      Data: 1495; Locul: Veneţia: Apud Aldum
      Legătura: tăblii de lemn acoperite cu piele brună. Pe copertă central un Cupidon înconjurat de un medalion floral auriu. Volumul are două feluri de filigrane: un cap de bou cu un şarpe încolăcit pe cruce şi un suport de lumânare
    • Aristophanes. Comoediae novem Colofon: Venetiis apud Aldum. MIID. Idibus Quintilis.
      Data: 1498; Locul: Veneţia. Apud Aldum
      Tipar negru cu "aldina cursiva", iniţiale (gravuri pe lemn) şi fronstispicii cu arabescuri liniare negru pe alb; Legătura: Piele brună pe lemn, chenar liniar auriu, rozetă cu model floral auriu şi cu Cupidon; urme de încuietori, tranşă aurită
    Alte tipărituri care provin de la imprimeria aldină:
    • Cicero, Marcus Tullius. Epistolae ad Atticum, ad M. Brutum, ad Quinctum fratrem Veneţia: Apud Paulum Manutium, Aldi filium, Venetiis, 1559;
    • Oribasius Sardianus. Collectorum medicinallum
      Data: In annos XX [1554-1555]; Locul: Veneţia.
      De la Basel provine şi cel mai vechi incunabul pe care îl deţine biblioteca:
    Gratianus. Decretum



    1 sept. 1486; locul: Basel. Michael Wensler, (Cum apparatu Bartholomaei Brixiensis).
    Legătura: piele brun închis cu 5 chenare florale concentrice imprimate la rece, medalion reprezentând figuri umane, rozetă rombică, urme de încuietori, cotorul cu 5 nervuri profilate, tranşa aurită.
    Filigranul reprezintă un cap de bou identic cu unul din filigranele hârtiei pe care s-a tipărit de către Gutenberg, Biblia cu 42 de rânduri. Lucrarea este cunoscută sub numele de Decretum sau Concordantia discordantium canonum.
    Monahul Gratianus (călugăr la mănăstirea San Felice din Bologna) a organizat dreptul canonic în secolul al XII-lea. A sistematizat în jurul anului 1145 tot ce se referea la dreptul canonic. Izvoarele folosite de Gratianus au fost deciziile diferitelor concilii, scrieri autentice sau fictive ale părinţilor bisericii, scrisori papale, capitulaţii ale regilor franci, lucrări de drept roman. Unele dintre acestea erau adunate deja în alte colecţii de drept canonic: Collectio Anselmo edicata ale arhiepiscopului de Milano (888-897), colecţia arhiepiscopului Burchardt de Worms (1012-1022), colecţia arhiepiscopului Anselm de Lucca (13 cărţi), colecţiile Panormia şi Decretum ale episcopului Ivo de Chartres.
    Decretum Gratiani a stat la baza întocmirii Corpus iuris canonici elaborat în 1580, căpătând o nouă codificare în 1917 sub numele de Codex iuris canonici.
    Acest incunabul figurează alături de alte 11 exemplare identice aflate în SUA, Olanda, Germania, Belgia, Polonia, Ungaria, în "Incunable Short - Title Catalogue", tipărit de British Library.
    Alte incunabule din colecţie:
    Cicero, Marcus Tullius. Commentarii questionum Tusculanarum Veneţia, 1499
    Aspect grafic: Tipar negru, iniţiale ornate, marginalia.
    Ediţia Philippo Beroaldo ( 1453 - 1505 - profesor de retorică, erudit filolog, profesor de literatură latină la Ferrara); În Index rariorum Bibliothecae Universitatis Regiae Budensis apare menţiunea: "editio rarior". Filigranul reprezintă un suport de lumânare.
  • Cicero, Marcus Tullius. De officiis Veneţia, 1500
    Aspect grafic: Tipar negru, litere de aşteptare pentru iniţiale, marginalia.
    Patru tipuri de filigran.
  • Cartea străină veche din secolul al XVII-lea este reprezentată prin cărţi cu tematică religioasă, cărţi de istorie şi filozofie, cărţi cuprinzând operele autorilor greci şi latini. Astfel, există tipărituri din următoarele centre tipografice: Alba-Iulia (de unde provin două tipărituri realizate de Martinus Coronensis Maior), Amsterdam (cu tipărituri elzeviriene şi de la officinele lui Ioannes Iansonius şi Iohannes a Someren), Anvers, Basel (demnă de menţionat aici este o ediţie a operei lui Lucius Apuleius la officina lui Froben în 1606), Berlin, Debreţin, Edinburgh, Frankfurt pe Main, Geneva, Hanau, Heidelberg, Jena, Leyda, Leipzig, Londra, Nürenberg, Oradea (cu tipărituri de Szencius Kertesz Abrahamus), Paris, Philadelphia, Sibiu, Strasbourg, Utrecht (dintre acestea este considerată rară ediţia primă a lucrării istoricului grec, Ioannes Cinnamus, De rebus gestis imperat. Constantinop. Ioannis et Manuelis Comnenorum, din 1652). Viena, Wittenberg, Wolfenbüttel.



    Ioannes Cinnamus. De rebus gestis Imperat. Constantinop. Ioannis et Manuelis Comnenorum, Trajectum ad Rhenum, 1652.

    Serviciul de dezvoltare, evidenţă şi prelucrare informatizată a colecţiilor


    Activităţi specifice :
    • Achiziţii
      • Stabileşte o politică de achiziţii şi dezvoltare coerentă şi judicioasă, având în vedere principiile de selecţie a documentelor în concordanţă cu:profilul enciclopedic al bibliotecii,dinamica pieţei de tipărituri, resursele bugetare existente,structura colecţiei deja constituite, cerinţele şi necesităţile utilizatorilor, cu respectarea echilibrului între diferite categorii de documente achiziţionate, cu respectarea principiului regionalismului achiziţionând documente editate în zona geografică Satu Mare precum şi documente de interes socio-cultural referitoare la această zonă (tradiţii culturale, personalităţi locale, monografii).
      • Asigură completarea curentă şi retrospectivă a colecţiilor prin achiziţie/donaţii/transfer de publicaţii/schimb interbibliotecar de cărţi, publicaţii periodice, documente grafice, electronice si audiovizuale.
      • Urmăreşte şi verifică intrarea publicaţiilor comandate sau primite sub formă de donaţii.
      • Colecţionează, în baza Legii 111/1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de tipărituri şi alte documente, grafice şi audiovizuale, toate documentele editate în municipiu şi judeţ, asigurându-se completarea depozitului legal judeţean.
    • Evidenţă
    • Realizează evidenţele de bibliotecă (primară şi individuală) pentru intrările curente şi operează eliminările de documente în toate instrumentele de evidenţă.
    • Editează registrele inventar şi registrele de gestiune în regim informatizat şi le listează.
    • Repartizează pe secţii documentele.
    • Elaborează rapoartele statistitice anuale privind activitatea bibliotecii judeţene.
  • Catalogare
  • Prelucrează biblioteconomic, curent şi retrospectiv, toate publicaţiile intrate în bibliotecă
  • Efectuează descrierea bibliografică şi indexarea documentelor, introducând toate elementele specifice în baza de date informatizată a bibliotecii conform normelor ISBD
  • Editează şi prelucrează fişele pentru cataloagele de serviciu ale bibliotecii, cele pentru public fiind îngheţate din anul 1994 odată cu începerea utilizării softului de bibliotecă TINLIB
  • Organizează, întreţine şi actualizează permanent catalogul alfabetic de serviciu, cataloagele topografice şi catalogul electronic
  • Clasificare
    • Clasifică şi atribuie cotele sistematico-alfabetice pentru toate tipurile de documente destinate secţiilor cu acces liber la raft şi cote de format pentru sala de lectură
    • Cercetează documentele în vederea evidenţierii elementelor specifice bibliografiei locale şi atribuie vedete de subiect tuturor documentelor referitoare la Satu Mare
    • Controlează coerenţa indicilor CZU şi a vedetelor de subiect atribuite documentelor
  • Alte activităţi
    • Realizează anual catalogul "Anul editorial sătmărean" pe baza documentelor primite în cadrul depozitului legal şi a celor achiziţionate/donate de autorii sătmăreni.
    • Organizează anual în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional şi sub egida Consiliului Judeţean Satu Mare manifestarea "Anul editorial sătmărean"

    Compartimentul de asistenţă metodică şi pregătire profesională


    • Coordonează activitatea bibliotecilor publice din judeţ acordând asistenţa metodologică necesară
    • Aria de activitate cuprinde 60 de biblioteci publice din judeţ : 1 bibliotecă judeţeană,1 bibliotecă municipală în municipiul Carei,4 biblioteci orăşeneşti în oraşele: Ardud, Livada, Negreşti-Oaş, Tăşnad, 54 biblioteci comunale.
    • Participă la organizarea concursurilor de ocupare a posturilor de bibliotecari; elaborează tematica şi bibliografie.
    • Organizează întâlniri metodice trimestriale cu bibliotecarii din judeţ, la sediul bibliotecii judeţene unde se oferă:
    • a) consultaţii in domeniul biblioteconomic, atât în sistem tradiţional cât şi in sistem automatizat
    • b) asigură organizarea biblioteconomică a colecţiilor acestora prin respectarea normelor biblioteconomice
    • c) oferă sprijin în dezvoltarea şi completarea colecţiilor de bibliotecă prin mijlocirea donaţiilor de la persoane fizice şi juridice
  • Centralizează rapoartele statistitice anuale privind activitatea bibliotecilor publice din judeţ
  • Sprijină crearea punctelor de îndrumare comunitară şi iniţierea unor acţiuni specifice pentru mediatizarea colecţiilor existente
  • Se preocupă de perfecţionarea personalului de specialitate care lucrează în aceste instituţii, asigurându-se o permanentă înnoire a cunoştinţelor de specialitate şi derulează programe profesionale în colaborare cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură de pe lângă Ministerul Culturii şi cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), prin Comisia de Formare Profesională din Bucureşti.
  • Se implică în selectarea bibliotecilor publice în vederea implementării programului naţional " BIBLIONET- lumea în biblioteca mea", care va ajuta comunităţile locale, facilitând accesul gratuit la informaţie prin Internet în bibliotecă. IREX , organizaţie internaţională non-profit în parteneriat cu ANBPR-ul, autorităţile locale va infiinţa şi in judeţul nostru o reţea de biblioteci dotate cu calculatoare cu acces public gratuit(PAC).
  • SEDIUL CENTRAL,

    Strada Decebal, nr. 2, 440006 Satu Mare
    Telefon: 0261-711199
    E-mail :
    bibliotecasatumare@yahoo.com
    Sala de lectură "Gheorghe Bulgăr" (sediul central)

    (Această secţie este sub sechestru judecătoresc din data de 16 marte 2007 şi, în consecinţă, nu poate oferi servicii de bibliotecă publicului cititor)


    Secţia de împrumut pentru adulţi (sediul central)
    ORAR : Luni-Vineri : 0900-1900
    Secţia de împrumut pentru copii (sediul central)
    ORAR : Luni-Vineri : 0800-1800
    FILIALE DE CARTIER :
    Filiala nr. 1

    Cart. Micro 16, Strada Brânduşa, nr. 17
    ORAR : Luni-Vineri : 1000-1600
    Filiala nr. 2 "Lucian Blaga"
    Cart. Micro 17, Strada Ion Vidu, nr. 42-44, et. II
    ORAR : Luni-Vineri : 0900-1500
    Filiala nr. 3
    Liceul teologic ortodox român "Nicolae Steinhardt", Strada George Călinescu, nr. 51
    ORAR : Luni-Vineri : 0900-1500

    RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2009

    Biblioteca Judeţeană Satu Mare este parte integrată a sistemului naţional de biblioteci publice şi instituţie de importanţă strategică prin asigurarea accesului gratuit şi nediscriminatoriu la informaţii de orice tip.
    Biblioteca Judeţeană Satu Mare este o bibliotecă publică cu profil enciclopedic, pusă în slujba comunităţii locale şi judeţene. Ea permite accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de date şi alte surse proprii de informaţii. Este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în baza hotărârilor Consiliului Judeţean Satu Mare, a Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările ulterioare şi a Regulamentului - cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice aprobat prin Ordin comun al MEC, nr. 4265/19.08.2002 şi al MCCPCN nr. 2087/03.08.2002.
    Biblioteca Judeţeană Satu Mare este o bibliotecă publică de drept public, îşi desfăşoară activitatea în subordinea autorităţilor administraţiei publice judeţene şi funcţionează pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de Consiliului Judeţean Satu Mare.
    Activitatea Bibliotecii Judeţene Satu Mare se structurează şi se dimensionează raportat la populaţia judeţului şi necesităţilor acesteia de informare, lectură şi educaţie, îndeplinind şi funcţia de bibliotecă publică pentru municipiul Satu Mare. De asemenea, Biblioteca Judeţeană Satu Mare are rol de coordonare metodologică şi pregătire profesională pentru bibliotecarii din bibliotecile bibliotecile publice de pe raza judeţului.
    Ca instituţie de cultură ce face parte integrantă din sistemul informaţional naţional, Biblioteca Judeţeană Satu Mare îndeplineşte corespunzător nivelului de organizare, resurselor alocate şi cerinţelor comunităţii judeţene, următoarele atribuţii ce-i revin, potrivit legii :
    • a) constituie, organizează, prelucrează, dezvoltă, conservă şi pune la dispoziţia utilizatorilor colecţii enciclopedice de documente; organizează, în condiţiile legii, Depozitul legal judeţean;
    • b) achiziţionează, constituie şi dezvoltă baze de date, organizează cataloagele şi alte instrumente de comunicare a colecţiilor, în sistem automatizat cât şi tradiţional, formează şi îndrumă utilizatorii în folosirea acestor surse de informare;
    • c) asigură servicii de împrumut de documente la domiciliu şi de consultare în sala de lectură, servicii de informare comunitară, documentare, lectură şi educaţie permanentă, prin secţiile şi filialele bibliotecii;
    • d) desfăşoară activităţi de informare bibliografică şi de documentare, în sistem tradiţional şi informatizat; elaborează bibliografia locală curentă;
    • e) facilitează, potrivit resurselor şi oportunităţilor, accesul utilizatorilor şi la alte colecţii ori baze de date, prin împrumut interbibliotecar ori servicii de accesare şi comunicare la distanţă;
    • f) iniţiază, organizează şi să colaboreză la programe şi acţiuni de diversificare, modernizare şi automatizare a serviciilor de bibliotecă, de valorificare a colecţiilor de documente şi a tradiţiilor culturale, de animaţie culturală şi de educaţie permanentă;
    • g) efectuează, în scopul valorificării colecţiilor, studii şi cercetări în domeniul biblioteconomiei, ştiinţelor informării; redactează şi editează produse culturale;
    • h) întocmeşte rapoarte statistice de evaluare a activităţii. Aceste date se transmit ordonatorului de credite - Consiliului Judeţean satu Mare - şi Comisiilor de specialitate din cadrul ANBPR.
    Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor ce-i revin potrivit nivelului de organizare, Biblioteca Judeţeană Satu Mare a realizat în 2009 în cadrul serviciilor de la sediul central şi în cele trei filiale următoarele activităţi:
    Serviciul dezvoltare, evidenţă şi prelucrare informatizată a colecţiilor
    Biblioteca Judeţeană Satu Mare este obligată să îşi dezvolte continuu colecţiile de documente, prin achiziţionarea continuă de titluri din producţia editorială curentă, ca şi prin completarea retrospectivă, pentru a asigura o rată optimă de înnoire a colecţiilor conform Art. 28, alin (1) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice.
    Documentele pot fi puse la dispoziţia utilizatorilor numai după prelucrarea lor biblioteconomică integrală şi după transferarea lor în gestiunea compartimentelor de relaţii cu publicul.
    În vederea asigurării accesului utilizatorilor la informaţiile conţinute în documente, biblioteca are obligaţia ca, în continuarea operaţiunilor de evidenţă, să realizeze şi activităţi specifice de prelucrare curentă a documentelor intrate şi ieşite sau aflate în colecţii, prin efectuarea operaţiunilor specifice de catalogare, clasificare şi indexare, în regim tradiţional şi în special automatizat prin soft-ul de bibliotecă TINLIB.
    Prin sechestrul pus pe această secţie la data de 13 martie 2007, a fost blocată baza de date şi programele de bibliotecă, ajungându-se la imposibilitatea prelucrării documentelor de bibliotecă nou achiziţionate şi a celor restante din anii 2007-2008. Deschizându-se serviciul în luna martie 2009, s-a amenajat spaţiul primit şi s-a început prelucrarea fondului de documente restante, la care se lucrează şi acum. Am achiziţionat şi un număr mai mic de documente în anul 2009 din lipsa banilor primiţi. Total volume achiziţionate de la edituri în acest an 2174 exemplare, în valoare de 45232,25 lei (766 titluri) din bugetul primit, la care se adugă un număr de 1025 volume primite cu titlu de donaţie de la mai multe instituţii şi ONG-uri, de la Min. Culturii, achiziţionate pentru bibliotecile publice.
    Prin ridicarea sechestrului Serviciului de achiziţie, evidenţă şi prelucrare informatizată a colecţiilor şi deblocarea sistemului informatizat în luna martie 2009, nu înseamnă că utilizatorii noştri au posibilitatea informării prin Internet şi prin site-ul bibliotecii deoarece Sala de lectură a bibliotecii este în continuare închisă.
    Personalul acestui serviciu a desfăşurat activităţi la secţia Colecţii speciale şi fond de patrimoniu (a se vedea şi activitatea acestei secţii) în prímele două luni din anul 2009. În aceste condiţii, dintre activităţile specifice secţiei de prelucrare s-au desfăşurat următoarele activităţi:
    • a) a colecţionat documentele necesare organizării în condiţii optime a activităţii de informare, documentare şi lectură la nivelul comunităţii judeţene şi locale, realizând completarea curentă şi retrospectivă a colecţiilor prin achiziţii, transfer, donaţii de la persoane juridice şi fizice, legate, schimb interbibliotecar şi prin alte surse legale. Coletele cu volumele achiziţionate au fost depozitate într-un spaţiu închiriat la Casa de Cultură a Sindicatelor, precum şi în depozitele de carte veche;
    • b) a colecţionat în baza Legii nr. 111/1995 cu privire la Depozitul legal judeţean un număr de aproximativ 180 volume, în vederea organizării manifestării anuale "Anul editorial sătmărean 2009";
    • c) s-a urmărit respectarea Legii nr. 111 din 21 noiembrie 1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale prin contactul direct sau telefonic cu instituţiile care intră sub incidenţa legii, completându-se Depozitul legal judeţean Satu Mare cu 150 de unităţi de bibliotecă;
    • d) a editat buletinul bibliografic "Anul editorial sătmărean 2008";
    • e) în colaborare cu Centrul de Creaţie Satu Mare a editat "Calendarul Cultural 2010".
    La sfârşitul anului 2009 numărul total al colecţiilor bibliotecii se ridica la cca. 425000 unităţi de bibliotecă. În cursul anului 2009 au fost achiziţionate un număr de 3379 documente.
    Colecţii speciale şi fond de patrimoniu
    S-a asigurat valorificarea şi cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural naţional în vederea accesului democratic la cultură; s-a asigurat prelucrarea fondului de patrimoniu; s-au pus la dispoziţia utilizatorilor surse de informare.
    S-au continuat completările în structura volumului III (L-Z) al catalogului de sec. XVII, precum şi cercetarea şi prelucrarea bibliografică a cărţii străine din secolul al XVIII-lea în sistem automatizat.
    S-au realizat rapoartele de expertiză pentru incunabulele colecţiei, în vederea clasării acestora, potrivit legii, în categoria tezaur.
    S-a realizat documentaţia necesară în vederea întocmirii rapoartelor de expertiză pentru volume de sec. XVI-XVII, susceptibile de a fi clasate în categoria fond.
    S-a completat catalogul cuprinzând Bibliile din colecţia Bibliotecii Judeţene Satu Mare.
    S-au pus la dispoziţia utilizatorilor surse de informare bibliografică din colecţie. Cărţile solicitate au fost din următoarele domenii: istorie locală (monografii ale judeţului, oraşului, anuare ale şcolilor), istorie eclesiastică, istorie şi geografie a judeţelor învecinate (Maramureş, Sălaj), istoria Ungariei, periodice referitoare la Satu Mare, dicţionare, lucrări de heraldică, literatură română interbelică etc.
    S-au adus contribuţii la realizarea bibliografiei "Bibliografia Naţională a României", realizată la Institutul de Memorie Culturală Bucureşti.
    În scopul valorificării colecţiilor a fost publicat un articolul de specialitate "Vechi tipărituri veneţiene în fondul de carte veche al Bibliotecii Judeţene Satu Mare" (în revista "Libraria" editată la Târgu Mureş).
    S-a realizat expertizarea unor volume de carte veche la cererea unor utilizatori.
    Întrucât Serviciul dezvoltare, evidenţă şi prelucrare informatizată a colecţiilor n-a putut să-şi desfăşoare toate activităţile specifice conform regulamentului, de la începutul anului deoarece numai din luna martie s-a reuşit redeschiderea acestui serviciu, tot personalul de la acest serviciu a participat în cadrul secţiei de carte veche la următoarele activităţi:
    • prelucrarea publicaţiilor sătmărene (tipărituri despre Satu Mare sau editate şi tipărite în Satu Mare) existente în colecţie;
    • verificarea fondului de patrimoniu (cărţi de sec. XV-XVIII) (integral), operaţie ce constă în confruntarea numărului de inventar de pe document cu registrul inventar;
    • verificarea fondului de carte veche (sec. XIX-începutul sec. XX), cu metoda mai sus amintită;
    • verificarea manuscriselor;
    • verificarea cărţilor de sec.XVIII - început de sec. XX în limba română;
    • aranjarea pe format şi după alfabet a fondului de sec. XIX-XX, carte străină;
    • constituirea unui depozit de periodice;
    • cotarea şi întocmirea unor fişe pentru cărţile în limba română, găsite în urma verificării;
    • aranjarea alfabetică pe localităţi şi instituţii a anuarelor şcolare din fond;
    • înregistrarea cărţilor primite cu titlu de donaţie în cursul anului 2008.
    Din totalul fondului (cca. 78.000 de volume) au fost verificate 60%.
    La activitatea de verificare au participat şi colegi de la Sala de lectură. Din luna martie cei trei bibliotecari de la Sala de lectură au fost detaşaţi la serviciul de prelucrare şi relaţii cu publicul (deoarece sala este blocată în al treilea an). De menţionat acest lucru se întâmplă din lipsă acută de personal.
    Serviciul de asistenţă metodică şi pregătire profesională A coordonat activitatea metodologică pentru cele 60 de bibliotecile publice de pe raza judeţului, din care : 1 biblioteca judeţeană, 1 biblioteca municipală, 4 biblioteci orăşeneşti, 54 biblioteci comunale. Acest serviciu a oferit consultaţii în domeniul biblioteconomic, atât în sistem tradiţional cât şi în sistem informatizat la centru; a oferit sprijin pentru completarea colecţiilor; a organizat întâlniri metodice trimestriale cu bibliotecarii din judeţ la sediul Bibliotecii Judeţene Satu Mare; s-a elaborat tematica şi bibliografia pentru concursurile de ocupare a posturilor de bibliotecar în bibliotecile publice din judeţul Satu Mare şi s-a participat la toate aceste concursuri; s-a asigurat o permanentă înnoire a cunoştintelor de specialitate prin cursuri de pregătire profesională, atât pe plan local, cât si la nivel naţional, prin cursuri coordonate de Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, avizate de Ministerul Culturii si Cultelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
    Din perspectiva Bibliotecii Judeţene, manifestările prilejuite de acţiunea "Caravana culturală sătmăreană", desfăşurată în lunile septembrie-octombrie, au refăcut legătura cu cartea a iubitorilor de lectură din zonele pe unde am poposit. Contribuţia Bibliotecii Judeţene Satu Mare în cadrul manifestărilor a adus în atenţia comunităţilor locale valori proprii, din păcate prea puţin cunoscute. Demersul nostru a avut tocmai scopul de a readuce în actualitate personalităţi uitate sau mai puţin cunoscute. În toate localităţile prin care am poposit autorităţile şi auditoriul s-au arătat interesate de biografiile personalităţilor prezentate.
    Aspectele mai puţin reuşite se referă la faptul că s-a simţit insuficienta popularizare a evenimentelor, astfel că manifestarea nu a fost receptată peste tot la dimensiunea sa reală. De asemenea, la unele manifestări prezenţa factorilor educativi ori culturali din localităţile în care "Caravana" a poposit a fost foarte "discretă".
    RAPORT DE EVALUARE A ACŢIUNII
    "CARAVANA CULTURALĂ"
    Septembrie - octombrie 2009
    PUNCTE TARI:

    1. A prezentat un posibil model cultural pentru comunităţile urbane din judeţ
    2. A dat posibilitatea instituţiilor culturale subordonate Consiliului Judeţean Satu Mare de a-şi prezenta activitatea
    3. A refăcut legătura iubitorilor de lectură cu cartea
    4. A oferit posibilitatea de a diagnostica deschiderea cetăţenilor faţă de actul cultural
    5. A prilejuit accesul nemijlocit al locuitorilor judeţului la actul de cultură
    6. A adus în atenţia comunităţilor locale valori proprii, din păcate prea puţin cunoscute
    7. Am remarcat buna colaborare a instituţiei noastre cu Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovarea Creaţiei Tradiţionale, care trebuie permanentizată
    PUNCTE SLABE:
    1. În unele localităţi insuficienta popularizare a evenimentelor care urmau să aibă loc a făcut ca asistenţa să fie redusă
    2. Fiind o acţiune în premieră absolută ea nu a fost receptată peste tot la dimensiunea sa reală
    3. Unele comunităţi au pus la dispoziţie săli neîncălzite, improprii desfăşurării actului cultural
    4. La unele manifestări prezenţa factorilor educativi ori culturali din localităţile în care "Caravana" a poposit a fost foarte "discretă"
    5. De multe ori, am constatat un vădit formalism în manifestări
    CONCLUZII:
    1. Având în vedere că a fost ediţia inaugurală, putem estima că efectul acestei caravane a fost în general pozitiv, un viitor demers de acest gen cu siguranţă va pune în valoare experienţa dobândită în această ediţie
    2. Aceste acţiuni trebuie pregătite mai din timp, mult mai amănunţit , din toate punctele de vedere
    3. Este necesară o inventariere fidelă a resurselor culturale autentice din judeţ şi valorificarea superioară a acestora
    Grupe de vârstă participante:
    15 -18 ani - 65%
    18 - 25 ani - 15 %
    25 - 45 ani - 10%
    peste 45 ani 10 %
    În anul 2008 s-a iniţiat un proiect prin care se preconizează ca fiecare bibliotecă publică din judeţ să poarte numele unei peronalităţi locale. Astfel, în 16 aprilie 2008, în colaborare cu Primăria şi Biblioteca comunală din Beltiug, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional a judeţului Satu Mare, a avut loc manifestarea "Un nume pentru eternitate - Viorel Sălăgean". În cadrul manifestării s-a dezvelit o placă comemorativă şi s-a atribuit numele Viorel Sălăgean, Bibliotecii comunale. S-a continuat acest proiect, în 2009, prin atribuirea Bibliotecii Comunale Turţ, numele pictorului Aurel Haiduc. În perspectivă se depun eforturi pentru sensibilizarea factorilor de conducere local pentru continuarea acestui demers.
    Ivindu-se oportunitatea de a fi implementat şi în judeţul nostru programul "BIBLIONET" lansat de IREX şi ANBPR, Serviciul Metodic a efectuat o evaluare a activităţii tuturor bibliotecilor publice din judeţ, în urma căreia au fost selectate cele 25 de biblioteci publice, care urmează să participle la cea de-a doua fază de implementare a programului, rundă condiţionată de intrarea Bibliotecii Judeţene Satu Mare în acest proiect naţional (rezolvarea cât mai urgentă a unui spaţiu conform cu condiţiile de eligibilitate impuse de program). Redeschiderea Sălii de lectură ar fi cea mai potrivită soluţie.
    Tabel nominal cu cele 25 de biblioteci publice selectate de către B.J. Satu Mare
    pentru programul "Biblionet"

    NUMELE BIBLIOTECII

    1. Biblioteca municipală Carei
    2. Biblioteca orăşănească Livada
    3. Biblioteca orăşănească Negreşti-Oaş
    4. Biblioteca orăşănească Tăşnad
    5. Biblioteca comunală Acâş
    6. Biblioteca comunală "Viorel Sălăgean" Beltiug
    7. Biblioteca comunală Bixad
    8. Biblioteca comunală Călineşti-Oaş
    9. Biblioteca comunală Certeze
    10. Biblioteca comunală Crucişor
    11. Biblioteca comunală Culciu
    12. Biblioteca comunală Foieni
    13. Biblioteca comunală Hodod
    14. Biblioteca comunală "Hadrian Daicoviciu" Medieşu-Aurit
    15. Biblioteca comunală Moftin
    16. Biblioteca comunală Odoreu
    17. Biblioteca comunală Petreşti
    18. Biblioteca comunală Pir
    19. Biblioteca comunală Săcăşeni
    20. Biblioteca comunală Santău
    21. Biblioteca comunală Terebeşti
    22. Biblioteca comunală Turulung
    23. Biblioteca comunală Urziceniş
    24. Biblioteca comunală Valea Vinului
    25. Biblioteca comunală Viile Satu Mare
    Serviviul relaţii cu publicul
    Serviciul relaţii cu publicul se compune din următoarele compartimente:
    Sala de lectură (această secţie este sub sechestru judecătoresc din 16 martie 2007 şi, în consecinţă, nu a desfăşurat activităţi de bibliotecă specifice. Angajaţii acestei secţii şi-au desfăşurat activitatea fie în alte secţii subordonate serviciului - Secţia de împrumut pentru adulţi, Secţia de împrumut pentru copii, fie în departamente subordonate Serviciului de achiziţie, prelucrare şi evidenţă informatizată a colecţiilor, respectiv în Secţia de Colecţii speciale şi Fond de patrimoniu);
  • Secţia de împrumut pentru adulţi;
  • Secţia de împrumut pentru copii;
  • Filiala nr. 1, situată în cartierul Micro 16, strada Brânduşa, nr. 17;
  • Filiala nr. 2 "Lucian Blaga", situată în incinta Şcolii cu clasele I-VIII "Lucian Blaga" Satu Mare, et. II;
  • Filiala nr. 3, situată în incinta Liceului Teologic Ortodox Român "Nicolae Steinhardt", la parter.
  • În acest serviciu sunt încadraţi 15 angajaţi, repartizaţi astfel:
    • Sala de lectură: 3 angajaţi;
    • Secţia de împrumut pentru adulţi: 5 angajaţi;
    • Secţia de împrumut pentru copii: 4 angajaţi;
    • Filiala nr. 1: 1 angajat;
    • Filiala nr. 2 "Lucian Blaga": 1 angajat;
    • Filiala nr. 3: 1 angajat.
    Punctele de serviciu de la sediul central asigură un program de funcţionare cu publicul de 50 de ore/săptămână, în timp ce filialele asigură un program de funcţionare de 30 de ore/săptămână, în conformitate cu reglementările în vigoare (Legea Bibliotecilor, Nr. 334 din 31 mai 2002, republicată; Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice; Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Judeţene Satu Mare; Regulamentul serviciilor pentru public al Bibliotecii Judeţene Satu Mare şi normele IFLA - International Federation of Libraries Association).
    Anul 2009 a însemnat o perioadă de revigorare sensibilă a activităţilor Bibliotecii Judeţene Satu Mare şi a utilizării serviciilor oferite, în comparaţie cu datele obţinute în anul 2008.
    Dacă anul 2008 a fost un an al frustărilor şi neîmplinirilor, anul precedent - 2009 - situează Biblioteca Judeţeană Satu Mare într-o perspectivă optimistă.
    Cu toate acestea, o raportare la datele obţinute în anii 2005-2006, perioadă anterioară închiderii Sălii de lectură (16 martie 2007) şi a Serviciului de achiziţie prelucrare şi evidenţă informatizată a colecţiilor (13 martie 2007) nu este în avantajul indicatorilor de performanţă realizaţi în anul 2009.
    Factorii care au determinat revigorarea activităţii Bibliotecii Judeţene Satu Mare în anul precedent sunt:
    • - redeschiderea Serviciului de achiziţie prelucrare şi evidenţă informatizată a colecţiilor;
    • - introducerea în circuitul lecturii publice a documentelor de bibliotecă achiziţionate;
    • - posibilitatea accesării bazei de date a bibliotecii, stocată în soft-ul de evidenţă TINLIB;
    • - filialele de cartier ale bibliotecii au avut o activitate constatntă şi neîntreruptă pe întreg parcursul anului 2009.
    Sala de lectură, principalul punct de informare comunitară şi legislativă al judeţului adăposteşte cca 200.000 de unităţi de bibliotecă (cataloage, lexicoane, enciclopedii, bibliografii, colecţii legislative şi alte instrumente specifice de informare). Păstrarea sechestrului judecătoresc asupra acestui punct de serciviu se reflectă în scăderea numărului de utilizatori nou înscrişi, a vizitelor la bibliotecă, a tranzacţiilor de împrumut şi a diminuării cantitative a serviciilor de orientare şi informare a utilizatorilor.
    1. Utilizare şi utilizatori

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    Utilizatori înscrişi

    25398

    25705

    28160

    30108

    29550

    Utilizatori activi

    8454

    8557

    7357

    5194

    5719

    Utilizatori nou înscrişi

    2743

    3557

    2456

    2173

    2446

    Vizite la bibliotecă

    115910

    95414

    76681

    46336

    49835

    Vizite virtuale la resursele din reţea ale bibliotecii

    995

    2879

    3186

    0

    0

    Tranzacţii de împrumut

    227258

    206536

    150891

    91019

    112542

    Servicii telefonice/fax/poştă

    6901

    5769

    3780

    3172

    12953

    Servicii în exterior (nr vizite)

    62

    401

    167

    65

    65


    2. Participarea la programe culturale/evenimente

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    Expoziţii

    117

    164

    126

    68

    122

    Programe culturale/emenimente

    54

    80

    64

    85

    102

    Număr participanţi

    2027

    1900

    1761

    1138

    1950


    3. Servicii de orientare şi informare

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    Sesiuni OPAC

    5652

    19844

    3186

    0

    2596

    Sesiuni Internet

    5446

    3160

    1016

    0

    1026

    Rezervări de titluri

    4482

    1512

    1658

    1723

    1562

    Cereri de informaţii

    17264

    14067

    6939

    2194

    7256

    Referinţe şi bibliografii

    1028

    11551

    828

    4050

    1292

    Documente copiate pe hârtie nr pagini)

    26808

    16742

    5992

    2053

    1520

    Împrumuturi interbibliotecare

    10

    14

    5

    20

    20


    S-a colaborat cu reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene şi cu instituţii din municipiu şi judeţ: Consilil Judeţean Satu Mare, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Satu Mare, Centrul de Creaţie şi Conservare a Tradiţiei Populare al Judeţului Satu Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare, numeroase şcoli, licee şi grădiniţe.
    S-au realizat următoarele cheltuieli curente din finanţare bugetară (în mii lei): cheltuieli pentru personal 1190 RON, cheltuieli pentru achiziţia de documente 64 RON, alte cheltuieli materiale 216 RON. Total cheltuieli curente din finanţare bugetară: 1470 RON.

    Cheltuieli (în mii lei)

    2008

    2009

    Cheltuieli pentru personal

    8551

    1190

    Cheltuieli pentru achiziţia de documente

    2463

    64

    Alte cheltuieli materialei

    17587

    216

    Total cheltuieli curente din finanţarea bugetară

    28601

    1470


    Din statul de funcţiuni şi organigrama aprobate la 57 de persoane, la sfârşitul anului 2009, personalul existent al bibliotecii era format din 31 de persoane, din care 24 reprezentau personal de specialitate 7 alte categorii de personal.

    Director,
    Voicu D. Rusu

    REGULAMENTUL INTERN DESTINAT SERVICIILOR PENTRU PUBLIC
    (Extras din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Judeţene Satu Mare)

    "Biblioteca publică asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate."
    (art. 22, alineatul 2, din Legea bibliotecilor, nr. 334/2002)
    CAP. I. UTILIZAREA SERVICIILOR DE BILBIOTECĂ
    Art. 1. Biblioteca Judeţeană Satu Mare, în calitatea ei de instituţie de profil cu funcţii de informare, educaţie, cultură şi cercetare, de constituire şi tezaurizare a colecţiilor de bază, asigură urmatoarele servicii pentru public:
    1. Servicii gratuite:
    1.1. Împrumutul de documente la domiciliu sau pentru consultare/utilizare prin secţiile de împrumut şi sălile de lectură.
    1.2. Oferirea de informaţii factologice pentru domeniile înregistrate în bazele de date proprii sau din alte baze de date.
    1.3. Utilizarea bibliotecii de la distanţă prin telefon, fax, posta, prin accesul on-line la bazele de date (cataloagele electronice) şi prin serviciile organizate în exterior pentru persoanele aflate în dificultate.
    1.4. Prelungirea termenului de împrumut până la 30 de zile.
    1.5. Rezervarea titlurilor care nu sunt disponibile în momentul solicitării. Rezervarea se face la cererea utilizatorilor.
    1.6. Împrumut interbibliotecar de documente.
    1.7. Studierea şi cercetarea documentelor, manuscriselor, cărţilor rare, iconografiei, hărţilor etc. în original sau facsimile, fotografii, microfilme, denumite "colectii speciale", în săli destinate acestui scop, la cerere şi cu aprobarea directorului.
    1.8. Asistenţa de specialitate pentru cercetarea şi consultarea cataloagelor alfabetice şi sistematice pe fişe, în volume sau în sistem informatizat.
    1.9. Consultaţii biblioteconomice şi privitoare la tehnica muncii intelectuale, la solicitarea persoanelor sau instituţiilor interesate.
    1.10. Informarea şi documentarea bibliografică, pe baza colecţiilor proprii sau din alte biblioteci, utilizând cataloagele şi bibliografiile existente în reţeaua naţională informatizată şi, dupa caz, în reţeaua internaţională.
    1.11. Organizarea de programe culturale, evenimente, expoziţii, activităţi educative etc., printr-un program prestabilit la începutul anului calendaristic.
    1.12. Cercetări bibliografice, la cerere şi cu programare.
    1.13. Informaţii legislative pe suport tradiţional (hârtie).
    1.14. Înscrierea la bibliotecă şi eliberarea PERMISULUI DE INTRARE care asigură calitatea de utilizator de servicii de bibliotecă.
    1.15. Biblioteca Judeţeană Satu Mare asigură un program de funcţionare pentru public de 50 de ore/saptamână la punctele de servicii de la sediul central si 30 de ore/saptamna la cele trei filiale.
    Secţia de împrumut pentru adulţi:
    Luni - Vineri : 0900 -1900
    Secţia de împrumut pentru copii :
    Luni - Vineri : 800 - 1800
    Filiale :
    Filiala nr.1 :
    Luni - Vineri : 1000 - 1600
    Filiala nr.2 "Lucian Blaga" :
    Luni - Vineri: 0900 - 1500
    Filiala nr.3 :
    Luni - Vineri: 0900 - 1500
    Colecţii bibliofile şi fond de patrimoniu :
    Marţi : 1000 - 1200
    Joi : 1300 - 1500
    1.16. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea directorului, programul Bibliotecii poate suferi modificări. Acestea vor fi comunicate în timp util prin intermediul presei locale.

    CAP. II. ÎNSCRIEREA LA BIBLIOTECĂ ŞI ELIBERAREA PERMISULUI DE INTRARE.
    Art. 2. Pentru înscrierea la bibliotecă sunt necesare urmatoarele:
    - buletin/carte de identitate;
    - paşaport (pentru cetăţenii străini);
    - o fotografie tip legitimaţie;
    - un plic timbrat pentru corespondenţa internă.
    Pentru înscrierea utilizatorilor minori este OBLIGATORIE prezenţa unui reprezentant legal (părinte, tutore) pentru semnarea fişei "Contract de împrumut".
    Art. 3. La data înscrierii la bibliotecă se încheie CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT. Contractul de împrumut, semnat de utilizator pe de o parte şi de bibliotecă pe de altă parte, constituie actul juridic prin care utilizatorul îşi asuma răspunderea morală, materială şi penală, după caz, privind folosirea, păstrarea şi restituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate şi consultate, folosirea celorlalte bunuri materiale ale bibliotecii şi respectarea prezentului Regulament.
    3.1. Daca împrumutul se face pentru o altă persoană decât titularul Contractului de împrumut (fiu, fiică, membru al familiei), se va face precizarea cuvenită la rubrica respectivă, lângă semnatura persoanei pentru care se face împrumutul.
    3.2. Semnarea Contractului de împrumut la înscriere şi înregistrarea împrumuturilor în sistem automatizat, în prezenţa cititorului, sau în sistem manual prin semnarea rubricii destinate acestui scop, atestă efectuarea împrumutului şi acceptarea de către utilizator a responsabilităţilor ce-i revin conform prezentului Regulament.
    3.3. În urma încheierii Contractului de împrumut se eliberează PERMISUL DE INTRARE, pe baza căruia se asigură accesul la serviciile bibliotecii.
    3.4. Copii până la 14 ani pot fi înscrişi ca cititori de către unul din parinţi sau, în situaţii speciale, de către o persoană majoră în calitate de girant, pe baza actelor menţionate mai sus.
    3.5. Permisul de intrare este PERSONAL şi NETRANSMISIBIL !!!
    3.6. Permisul cu acces general permite intrarea la toate punctele de servicii. Permisul cu acces limitat (nerezidenţi în municipiul Satu Mare) este valabil numai pentru serviciile oferite de sala de lectură.
    3.7. Permisul de intrare îşi păstrează valabilitatea prin vizarea lui în fiecare an calendaristic
    Art.4. Anual, la data înscrierii sau reînscrierii , utilizatorul este obligat să prezinte actul de identitate pentru actualizarea Contractului de împrumut şi vizarea permisului de intrare.
    4.1. La schimbarea domiciliului sau actelor de identitate ori în cazul modificărilor de statut social, loc de muncă etc., utilizatorul trebuie să comunice în timp de 15 zile calendaristice.

    CAP. III. CONDIŢII GENERALE PRIVIND ÎMPRUMUTUL LA DOMICILIU ŞI/SAU CONSULTAREA DOCUMENTELOR DE BIBLIOTECĂ ÎN SĂLILE DE LECTURĂ
    Împrumutul la domiciliu
    Art. 5.
    Se realizează prin secţiile de împrumut la domiciliu de la sediul central (Secţia de împrumut pentru adulţi, Secţia de împrumut pentru copii) şi prin filiale (Filiala nr. 1, Micro 16, str. Brânduşa, nr.17; Filiala nr.2 "Lucian Blaga", Micro 17, Şcoala generală "Lucian Blaga", et. II; Filiala nr.3, Şcoala generală nr.3, parter)
    Art. 6. Pot beneficia de serviciul de împrumut la domiciliu toţi cetăţenii cu domiciliul stabil sau rezidenţi în municipiul Satu Mare
    Art.7. Accesul la cataloagele şi bazele de date ale bibliotecii se face sub îndrumarea bibliotecarului.
    Art. 8. Fiecare utilizator poate împrumuta la domiciliu maxim 3 cărţi (titluri), la o singură vizită la bibliotecă, pentru o perioadă de 14 zile. Din publicaţiile pe care biblioteca le deţine în număr restrâns de exemplare şi din documentele ce se constituie în bibliografie şcolară obligatorie, utilizatorii pot împrumuta 1-2 cărţi.
    Art. 9. În cazul imposibilităţii lecturării documentelor de bibliotecă împrumutate în termenul de 14 zile, stabilit iniţial, se poate prelungi termenul de împrumut cu încă 14 zile, în cazul în care publicaţiile respective nu sunt solicitate şi de alţi utilizatori.
    Art. 10. Prelungirea termenului se face la solicitarea utilizatorilor şi cu cartea "la vedere".
    10.1. În cazul în care titlurile solicitate la un moment dat nu sunt disponibile, cititorii pot opta pentru rezervare de titlu, prin completarea unui formular tip.
    10. 2. Cărţile rezervate se păstrează 2 zile de la data înştiinţării, data după care se repun în circulaţie.
    10. 3. Publicaţiile solicitate pe care nu le deţine biblioteca pot fi procurate prin împrumut interbibliotecar, la cererea expresă a utilizatorilor.
    Art. 11. Publicaţiile solicitate vor fi verificate de către utilizatori înainte de a fi împrumutate. Orice neregulă (pagini lipsa, decupaje, conţinut schimbat etc.) va fi semnalată imediat bibliotecarului pentru a nu întâmpina neplăceri la restituirea lor.
    Art. 12. Bibliotecarul care va prelua publicaţiile restituite de utilizatori, va verifica, în prezenţa acestora, fiecare titlu (volum) în parte şi, în cazul în care nu va semnala nereguli, va confirma, prin semnătura, restituirea lor. Aceeaşi procedură se impune şi la restituirea publicaţiilor consultate în sala de lectură.
    Consultarea documentelor de biblioteca în sala se lectură şi/sau în spaţiile special amenajate.
    Art. 13. Accesul în sala de lectură este permis tuturor cetăţenilor care au dobândit calitatea de "utilizator înscris" sau "membru înregistrat" prin obţinerea Permisului de intrare.
    Art. 14. Pot fi consultate pe loc şi nu se scot în nici un caz din bibliotecă publicaţiile care fac parte din fondurile Colectiilor speciale, Sălii de lectură şi Depozitului legal.
    14.1. Documentele care fac parte din fondul de "Colecţii speciale" (carte veche, manuscrise, fotografii etc.) se pot consulta numai cu aprobarea conducerii instituţiei şi în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii.
    14.2. Publicaţiile din fondul "Depozit legal de tipărituri" se pot consulta numai cu aprobarea conducerii instituţiei.
    14.3. Discurile, casetele audio şi cele video, CD-urile, CD-ROM-urile, se împrumută la domiciliu, se ascultă, vizionează şi studiază folosind aparatură tehnică adecvată. Este interzisă copierea/multiplicarea acestora în scopuri comerciale.
    14.4. Pentru obţinerea documentelor de bibliotecă în sala de lectură se completează un buletin de cerere pentru fiecare titlu solicitat. Numarul publicaţiilor care pot fi solicitate pentru consultare în incintă este nelimitat.
    14.5. Documentele consultate în sala de lectură şi în spaţiile special amenajate studiului vor fi înmânate bibliotecarului de serviciu care le va aşeza la locul potrivit.

    CAP. IV. DREPTURILE UTILIZATORILOR
    Art. 15. Utilizatorii au urmatoarele drepturi:
    15. 1. Să beneficieze de toate serviciile bibliotecii;
    15. 2. Să solicite asistenţa bibliotecarului în regăsirea informaţiilor prin intermediul cataloagelor tradiţionale şi electronice sau a lucrărilor de referinţă;
    15. 3. Să reclame bibliotecarului de serviciu orice nemulţumire faţă de serviciile oferite, de organizarea colecţiilor sau de orarul de funcţionare, utilizând caietul de sugestii şi reclamaţii.

    CAP. V. OBLIGAŢIILE UTILIZATORILOR
    Art. 16. Utilizatorii sunt obligaţi:
    16. 1. Să respecte Regulamentul serviciilor pentru public;
    16. 2. Să ofere la înscriere date personale corecte;
    16. 3. Să respecte termenul de împrumut la domiciliu;
    16. 4. Să adopte o atitudine civilizată faţă de personalul bibliotecii şi bunurile puse la dispoziţie pentru informare, lectură şi studiu, să păstreze liniştea, ordinea şi curăţenia în spaţiile bibliotecii;
    16. 5. Să restituie documentele de bibliotecă în starea în care le-a primit. Este interzis schimbul documentelor de biblioteca între utilizatori;
    16. 6. Să asigure igiena publicaţiilor împrumutate şi să informeze personalul de serviciu asupra îmbolnavirilor de natură contagioasă;
    16. 7. Să predea publicaţiile consultate la Sala se lectură cu 15 minute înainte de ora închiderii.
    Art. 17. Utilizatorii care au deteriorat sau pierdut una sau mai multe publicaţii împrumutate sunt obligaţi, fără întârziere, să:
    - procure un exemplar identic cu cel pierdut sau deteriorat sau
    - să achite contravaloarea actualizată a documentului pierdut sau deteriorat, conform articolului 67, alineatul (2) din Legea bibliotecilor, nr.334/2002
    "Distrugerea sau pierderea documentelor de bibliotecă, bunuri culturale comune, de către utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizică a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori faţă de preţul astfel calculat."
    Art. 18. Orice operaţiune de împrumut este suspendată până la soluţionarea restituirii sau despăgubirii. Pentru utilizatorii minori, despăgubirile vor fi suportate de către giranţi (cei care şi-au asumat responsabilitatea morală şi materială în momentul semnării fişei Contract de împrumut).
    Art. 19. În sălile şi depozitele cu acces liber la raft este interzisă intrarea cu publicaţii proprii, mape, sacoşe, serviete, paltoane, ş.a.m.d; acestea vor fi depuse în spaţiile special amenajate, la intrare.
    Art. 20. În spaţiile bibliotecii este interzisă:
    - intrarea persoanelor a caror ţinută vestimentară contravine normelor de igienă personală;
    - accesul animalelor de companie;
    - folosirea telefoanelor mobile;
    - fumatul;
    - comportamentul imoral şi antisocial.

    CAP. VI. SANCŢIUNI PENTRU ÎNCĂLCAREA REGULAMENTULUI
    Art. 21. În caz de nerespectare a termenului de împrumut se vor lua urmatoarele măsuri:
    - expedierea de la 14 zile de la expirarea termenului de împrumut, a primei scrisori de înştiinţare de restituire.
    - dupa 30 de zile de la expirarea termenului de împrumut, biblioteca va expedia a doua scrisoare de înştiinţare de restituire; vor fi înştiinţate de asemenea, instituţiile publice sau private în care îşi desfăşoară activitatea sau şcolile în care învaţă utilizatorii restanţieri.
    - Întârzierile justificate prin prezentarea unor acte, vor putea fi apreciate de către şeful de birou, şeful serviciului sau de către conducerea bibliotecii.
    - aplicarea unei interdicţii de împrumut de 14 zile.
    Art. 22. Pentru deteriorări sau pierderi succesive de documente de bibliotecă vor fi aplicate sancţiuni după cum urmează:
    - pentru doua pierderi sau deteriorari succesive se va suspenda dreptul de împrumut la domiciliu pentru o perioadă de un an de la data constatării abaterii.
    - cea de-a treia pierdere sau deteriorare va priva utilizatorul în cauză de dreptul de a împrumuta/consulta orice fel de document, timp de trei ani.
    Aceste sancţiuni se aplică utilizatorilor care se prezintă la timp pentru rezolvarea problemei create şi nu ajung în situaţia de contravenienţi.
    Art. 23. Daca în urma acestor demersuri publicaţiile nu au fost restituite, numele contravenienţilor şi sumele datorate instituţiei (publice!!!) vor fi înaintate Tribunalului Judeţean Satu Mare pentru obţinerea titlului executor şi apoi Administraţiei Financiare a Municipiului Satu Mare. Sumele cheltuite de bibliotecă pentru recuperarea pagubei produse (cheltuieli poştale, taxe de timbru, formulare tipizate) vor fi suportate de utilizatorii care au cauzat prejudiciile mai sus menţionate. Dreptul de împrumut la domiciliu va fi suspendat pentru o perioadă de cinci ani.
    Utilizatorii care nu-şi reglementează relaţia cu biblioteca în urma acestor demersuri sunt consideraţi contravenienţi. În consecinţă li se suspendă definitiv accesul la serviciile bibliotecii.
    Art. 24. Distrugerea sau sustragerea documentelor de bibliotecă, bunuri culturale comune, constituie infracţiune şi se sancţionează conform legilor în vigoare.
    Art. 25. Prezentul regulament va intra în vigoare începnd cu 1 ianuarie 2010.

    Servicii gratuite :

    - Împrumutul de documente la domiciliu sau pentru consultare/utilizare prin secţiile de împrumut şi sălile de lectură.
    - Oferirea de informaţii factologice pentru domeniile înregistrate în bazele de date proprii sau din alte baze de date.
    - Utilizarea bibliotecii de la distanţă prin telefon, fax, posta, prin accesul on-line la bazele de date (cataloagele electronice) şi prin serviciile organizate în exterior pentru persoanele aflate în dificultate.
    - Prelungirea termenului de împrumut până la 30 de zile.
    - Rezervarea titlurilor care nu sunt disponibile în momentul solicitării. Rezervarea se face la cererea utilizatorilor.
    - Împrumut interbibliotecar de documente.
    - Studierea şi cercetarea documentelor, manuscriselor, cărţilor rare, iconografiei, hărţilor etc. în original sau facsimile, fotografii, microfilme, denumite "colectii speciale", în săli destinate acestui scop, la cerere şi cu aprobarea directorului.
    - Asistenţa de specialitate pentru cercetarea şi consultarea cataloagelor alfabetice şi sistematice pe fişe, în volume sau în sistem informatizat.
    - Consultaţii biblioteconomice şi privitoare la tehnica muncii intelectuale, la solicitarea persoanelor sau instituţiilor interesate.
    - Informarea şi documentarea bibliografică, pe baza colecţiilor proprii sau din alte biblioteci, utilizând cataloagele şi bibliografiile existente în reţeaua naţională informatizată şi, dupa caz, în reţeaua internaţională.
    - Organizarea de programe culturale, evenimente, expoziţii, activităţi educative etc., printr-un program prestabilit la începutul anului calendaristic.
    - Cercetări bibliografice, la cerere şi cu programare.
    - Informaţii legislative pe suport tradiţional (hârtie).
    - Înscrierea la bibliotecă şi eliberarea PERMISULUI DE INTRARE care asigură calitatea de utilizator de servicii de bibliotecă.

    Instituţii sătmărene


    Casa Corpului Didactic Satu Mare

    Adresa:
    Str. "1 Decembrie 1918", Nr.6 Satu Mare
    Telefon: 0361-800065; 0361-801064
    Email:ccdsatumare@yahoo.com
    Site:
    http://81.196.170.234/

    Casa de Cultură „G.M.Zamfirescu”

    Adresa:
    440011 Satu Mare, Str. Al.I.Cuza nr. 2
    Telefon: 004/0261/768608; 768949<
    Email:contact@casazamfirescu.com
    Site: www.casazamfirescu.com

    Casa de Cultură a Sindicatelor

    Adresa:
    Piaţa 25 Octombrie
    Telefon: 0261/714997
    Email:
    Site:

    Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Satu Mare

    Adresa:
    P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et.7, cam.8,cod poştal 440026
    Telefon: 0261/710900
    Fax: 0261/710900
    Email:cpecasatumare@yahoo.com

    Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare

    Adresa:
    str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, cod 440010;
    Telefon: 0261-768975, 0361407511;
    Fax: 0361407512
    Email:cjcreatie@yahoo.com

    Consiliul Judeţean Satu Mare

    Adresa:
    Piaţa 25 Octombrie nr. 1, cod 440026
    Telefon: 0261713692,3,4
    Fax:
    Email:cjsm@cjsm.ro
    Site: www.cjsm.ro

    Direcţia Judeţeană Satu Mare a Arhivelor Naţionale

    Adresa:
    Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13, cod 44001, jud. Satu Mare
    Telefon: 0261/711102
    Fax: 0261/711102
    Email: satumare.an@mira.gov.ro

    Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare

    Adresa:
    Strada Avram Iancu 16, Satu Mare, 440079
    Telefon: 0261 768102; 0261 768101; 0261 750481
    Fax: 0261 768103
    Email: office@dspjsm.ro

    Direcţia Generală a Finanţelor Publice Satu-Mare

    Adresa:
    Piaţa Romană 3-5, Satu Mare, 440012
    Telefon: 0261 768792
    Fax: 0261 732115
    Email:dgfpsm@sm.rdsnet.ro

    Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare

    Adresa:
    Satu Mare, str. Corvinilor nr. 18
    Telefon: 0261.768.830, 0261.768.449, 0361.407.755
    Fax: 0261.768.830
    Email:djpc@cjsm.ro

    Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Satu-Mare

    Adresa:
    Piata 25 Octombrie nr. 1
    Telefon: 0261-717568
    Fax: 0261-717568
    Email:contact@satu-mare.djc.ro

    Direcţia Judeţeană pentru Sport Satu-Mare

    Adresa:
    Satu Mare, Str. Vasile Conta, nr 2, cod postal 440074
    Telefon: 0261/711604; 0261/713886
    Fax: 0261/711604
    Email:

    Direcţia Judeţeană pentru Tineret Satu-Mare

    Adresa:
    Str. 24 Ianuarie, nr. 17, Satu Mare
    Telefon: 0261/750.472
    Fax: 0261/768.305
    Email:

    Filarmonica de Stat Dinu Lipatti, Satu-Mare

    Adresa:
    Piaţa Libertăţii nr.8,Pasajul Dacia, 440014, Satu Mare
    Telefon: 0261/712666
    Fax: 0261/712666
    Email:filarmonicadlsm@yahoo.com
    Site: www.filarmonicasm.ro

    Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu-Mare

    Adresa:
    Str. 1 Decembrie 1918, nr. 6, Satu Mare
    Telefon: 0261/712175
    Fax: 0261/713441
    Email: isjsm@isj.sm.edu.ro

    Muzeul Judeţean Satu-Mare

    Adresa:
    str.V.Lucaciu,nr.21, Satu Mare
    Telefon: 0261/737526
    Fax: 0261/768761
    Email: muzeusm@gmail.com
    Site: www.muzeusm.ro

    Muzeul de Artă Satu-Mare

    Adresa:
    Piata libertatii nr.21, Satu Mare
    Telefon: 0261/710114
    Fax:
    Email:

    Palatul Copiilor, Satu Mare

    Adresa:
    Bulevardul Traian, nr.18-20, Satu Mare
    Telefon: 0261 735326
    Fax:
    Email:

    Prefectura Judeţului Satu-Mare

    Adresa:
    Piata 25 Octombrie, nr. 1, cod postal 440026, Satu Mare
    Telefon: 0261-716308, 0261-716309, 0261-716400
    Fax: 0261-716.422
    Email: contact@prefecturasatumare.ro
    Site: www.prefecturasatumare.ro

    Primăria Municipiului Satu-Mare

    Adresa:
    P-ta 25 Octombrie, Nr. 1 Corp M, Satu Mare
    Telefon: 0261-807569, 0261-807570
    Fax: 0261-710760
    Email: info@satu-mare.ro
    Site: www.satu-mare.ro

    Teatrul de Nord Satu-Mare

    Adresa:
    str. Horea nr.3, Satu Mare
    Telefon: 0261 712538
    Fax:
    Email:
    Site(secţia română): www.teatruldenord.ro
    Site(secţia maghiară): www.haragtarsulat.ro/news.php?cat.1

    prevnext










    Pledoarie pentru ex-libris


    Raspândirea tiparului a deschis calea însemnelor de carte create pentru bibliofili pentru a-şi însemna cărţile în chip felurit prin semnarea numelui întreg, a iniţialelor sau a monogramei.
    În secolul al XVI-lea cărţile au început să poarte sintagma latinească ex-libris (din carţile) prescurtarea expresiei latineşti: ex libris meis (din cărţile mele) uneori urmate de un desen ales de posesor. În acelaşi timp se întrebuinţa şi simpla semnătură autografă, o scurtă formulă spirituală uneori care conţinea şi numele posesorului cărţii.
    Este cunoscut astfel ex-librisul autograf al lui Ştefan Brâncoveanu, fiul lui Constantin Brâncoveanu pe un volum de versuri având ca autor pe Virgiliu.
    Tiparul deschide calea spre ex-librisul mobil - eticheta creată de un artist la cererea proprietarului sau din îndemnul propriu al artistului.
    Ex-librisul are la bază gravura în lemn, aramă, zinc şi mai apoi în zilele noastre şi pe alte materiale, suport matriţă de pe care se obţin copii, ex-librisul propriu-zis.
    Ex-librisul putea reprezenta blazonul posesorului dacă era nobil (ex libris heraldic), fie însemne, figuri alegorice, monograme înconjurate de ornamente (ex-libris fantezist).
    Ex-librisul creat prin procedee grafice se lipeşte pe faţa interioară a primei coperte.
    Cu crearea de ex-librisuri s-au ocupat şi se ocupa graficienii cei mai iscusiţi. Unele din cele mai vechi ex-librisuri au fost create de Albrecht Dürer pentru prietenul său, Willibard Pirkheimer (Asociaţia Germană a Colecţionarilor de Ex-Libris poartă numele de W. Pirkheimer).
    Începând din secolul al XIX-lea se cunoaşte îndeosebi ex-librisul simbolic creat prin diferite tehnici.
    Pe lângă rolul său iniţial, însemnul de carte a devenit şi obiectul pasiunii colecţionarilor, ieşind din coperţile cărţilor. Azi ex-librisul e martor al istoriei cărţii, apărător al cărţilor dar şi obiectul pasiunii nobile a colecţionarilor.
    Printre graficienii celebri creatori de ex-librisuri putem aminti pe Hans Holbein, Walter Crane, François Boucher, Franz Masarrel, Pablo Picasso etc. sau români ca Aurel Popp, Paul Erdös, Dafinel Duinea, Dragos Morarescu etc.
    Tehnicile de execuţie se consemnează pe verso-ul ex-librisurilor cu ajutorul "siglelor de Barcelona".

    Bibliografie recomandată

    • Olteanu, Virgil. Din istoria şi arta cărţii: Lexicon. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992 p. 143-145
    • Enciclopedia practică a copiilor. Bucureşti: Editura Ion Creangă, 1982, vol. IV. - În ţara muzelor, cap. 16 Ex-librisul, epigrama artelor plastice p. 333-347
    • Dudaş, Florian. Memoria vechilor cărţi româneşti. Oradea: Editura Episcopiei Ortodoxe Române, 1990 p. 78-102
    • Deé Nagy Anikó. A Marosvásárhelyi Teleki-Bolyai Könyvtár ex-librisei. Budapest: Balassi Kiadó; Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2001
    • Revista Ex libris românesc. Oradea: editat de Asociaţia Română de Ex libris (A.R.E.L.)

    Text de Iuliu Ştier

    Abonamente la periodice 2010

    Website counter

    Ultima actualizare :